Pages

Tuesday, July 27, 2021

Sunday, July 25, 2021

Recorduri in benzi desenate

Cea mai lunga banda desenata: 
267.38 metri desenati de ilustratoarea pakistaneza Unaiza Ali Barlas
record stabilit pe 12 martie 2017 [link]


Cel mai mare comic strip:
compus din 600 de bucati insumand 41x14m
totul pregatit de elevii Gentry Highschool din Indianola, Missisippi 
record stabilit in iunie 2003 [link]

Cel mai mare cadru de banda desenata:
un cadru din "The lost tomb of Alexander the Great" 30x24m 
in Sarajevo, Bosnia si Hertegovina
record stabilit in 2015 [link]

Cea mai mare revista de benzi desenate:
The CruSader: Agent of Vatican de Omar Morales 
record stabilit in august 2014 [link]

Cea mai mare banda desenata:
lunga de 1.000 m desenata de 111 elevi din Franta in mai putin de 24 de ore
record stabilit in mai 2011 [link]

Cea mai mare manga:
1.000x703mm si 13.75 kg greutate
Attack on Titan 
record stabilit in aprilie 2021 [link]
Cea mai mare colectie de benzi desenate:
peste 100.000 de reviste individuale detinute de americanul Bob Bretall
record stabilit in 2014 [link]

Cea mai scumpa revista de benzi desenate:
3.2 milioane de dolari - Action Comics #1 [link]

Cea mai scumpa lucrare originala de benzi desenate:
3.8 milioane de dolari - o varianta nefolosita de coperta pentru albumul Tintin Blue Lotus [link] [youtube]

later edit:
Cele mai scumpe lucrari originale de banda desenata:
Egypian Queen de Frank Frazzetta: 5,4 milioane dolari
[link]

Bonus: 
cele mai scumpe lucrari originale de benzi desenate vandute in ultmii 10 ani: [link]

si mai later edit:
Cei mai multi contributori la o singura carte de benzi desenate: 171 de autori din 34 de tari au desenat fiecare cate un cadru din cartea Pieces vol.2 [link]


Din subteran la suprafata

"Din subteran la suprafata" ilustrat de Octavian Curosu a iesit din tipografie: [link]


 

Monday, July 19, 2021

Banda desenata in Serbia

articol complet de Dragan Predic in revista Galaxia42: [aici]

Saturday, July 10, 2021

De ce e Romania altfel SI la capitolul benzi desenate

A fost nevoie sa ajung in Leskovac, Serbia la Balkanska smotra mladih strip autora (Intalnirea tinerilor autori de benzi desenate din Balcani) ca sa inteleg de ce la noi banda desenata e un domeniu atat de putin cunoscut publicului larg si de ce nu avem practic o cultura a benzii desenate in Romania! 

Nici nu vorbim de tarile cu traditie ca America, Japonia sau Franta (unde, de exemplu, apar peste 20.000 de titluri noi pe an, spre deosebire de Romania, unde intr-un an daca apar 30 de titluri noi e bine! cu tot cu self publishing), nu indraznim sa ne comparam nici cu tari ca Germania, Spania, Italia, Polonia si chiar Ungaria DAR nu eram pregatit sa aflu cat de prost stam si comparativ cu Croatia, Bosnia si Serbia (cea din urma, la o populatie de 7 milioane avand cateva SUTE de autori de benzi desenate, pe cand noi de abia ajungem la vreo 60 cu maxima indulgenta)... Probabil singurele tari care stau si mai prost ca noi sunt Bulgaria, Republica Moldova si Albania (care oricum sunt mai mici si numai de benzi desenate nu le arde, mai ales ultimele doua...)

1. COMUNISMUL 

Da! In primul si in primul rand, motivul pentru care nu avem o cultura a benzii desenate in Romania este comunismul, care a facut atat de mult rau dezvoltarii culturale pe toate palierele, inclusiv cand vine vorba de banda desenata! Da, si tarile din fosta Yugoslavie (Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Macedonia) au trait in comunism dar carismaticul Tito, nu se compara cu bocancul sovietic (yugoslavii au luptat singuri impotriva nazistilor in WW2, ei nu au fost "eliberati" de tancurile sovietice care au uitat sa mai plece) sau cizma ceusista, care stim cu totii, sau ar trebui sa stim! cum a sugrumat romanii si i-a spalat pe creiere cu repercursiuni palpabile pana in ziua de azi! In timp ce in Yogoslavia, nu exista cenzura si autorii de benzi desenate erau incurajati in fel si chip sa deseneze, mai ales benzi desenate istorice (a existat totusi auto-cenzura - nu se apuca nimeni sa ii denigreze in benzi desenate pe Tito sau mai marii partidului pentru ca nu ar mai fi fost publicat sau distribuit), in Romania putinele pagini de benzi desenate care apareau in revistele de propaganda ale partidului (ca altele oricum NU erau), trebuiau sa fie APROBATE, asta daca nu veneau deja scenariile scrise si aprobate "de la centru"

"Si banda desenata, ca oricare alta forma de exprimare artistica din acele vremuri, a fost profund si dureros marcata de intruziunea politica. [...] Benzile desenate din Romania comunista au servit multa vreme ca subtile instrumente de propaganda ideologica, menite sa-i amageasca pe tinerii cititori cu binefacerile noului regim, sa rescrie istoria recenta sau mai indepartata a poporului nostru si sa-i motiveze pe elevii mai putin silitori, prin exemplul unei intregi galerii de personaje negative, nedemne de cravata rosie de pionier" 

fragment din "Istoria benzii desenate romanesti", (ed. Vellant 2010, autor Dodo Nita)

Practic, in Romania pe vremea comunismului, ca si banda desenata de larg consum, existau doar revistele de partid cum ar fi Cravata Rosie, Cutezatorii, Soimii Patriei (mai pronuntati o data numele revistelor) si revista Pif la care aveau de fapt acces putini oameni si nu fara efort! Acestea sunt benzile desenate care au crescut generatii intregi - vorbim si astazi de "generatia Cutezatorii" sau "generatia Pif" (NOROCUL nostru ca PIF era o revista a Partidului Comunist Francez si astfel era permisa circulatia ei in Romania). Cate ceva despre benzile desenate din comunism: [aici] si [aici]

mai multe benzi desenate romanesti clasice: [aici]

Nici dupa '90 nu am stat mai bine, pentru ca inflatia galopanda a facut ca putinele initiative in lumea benzilor desenate sa dea faliment dupa cateva numere. Noroc ca, nu stiu prin ce miracol, a existat vreo 2 ani revista Mihaela (cu benzi desenate de Nell Cobar, Albert Poch, Luminita Cazacu, Adrian Andronic si multi altii) si mai ales Egmont Romania care a crescut noi si noi generatii de cititori de banda desenata prin revistele Mickey Mouse, Bamse, Familia Flintstone, Bugs Bunny plus toate albumele clasice Disney, Asterix (daca nu exista Egmont Romania, eu unul probabil as fi devenit pasionat/consumator/cititor de banda desenata de abia in tinerete si nu in copilarie, sau poate nu ma prindea deloc "microbul"). Nu stiu daca managementul prost sau pur si simplu vanzarile tot mai mici, au facut marea editura scandinava Egmont, prezenta in mai toate tarile din Europa, sa se retraga din Romania, lasand in urma ei un desert (tin minte ca prin anii 2.000 singura banda desenata la care aveam acces - inafara de revista Donald Duck care devenise o fituica care aparea o data la 2 luni - era Mickey Parade, care costa considerabil si se aduceau doar 2-3 exemplare in pasajul de la Universitate) unde cu greu s-a "renascut" banda desenata dupa 2010 o data cu lansarea "Istoriei Benzii Desenate Romanesti" isotita de Saloanele Europene de Banda Desenata dar si mai tarziu o data cu fenomenul "Harap Alb continua" in 2012. Acum locul Egmont pare sa fie acoperit la noi de editura Grafic (titluri care in alte tari apar traduse de Egmont, la noi sunt traduse de Grafic) care duce mai departe misiunea de a crea si creste un public de banda desenata! cu titluri pentru toate varstele si toate gusturile si mai ales cu distributie nationala si la preturi accesibile!


In timp ce la altii, banda desenata s-a dezvoltat de la an la an, timp de zeci de ani, aparand tot mai multe publicatii, edituri, fanzine, evenimente si odata cu ele crescand bineinteles si numarul cititorilor de bd (si a viitorilor autori) creandu-se practic o CULTURA a benzii desenate, la noi destula vreme a cam batut vantul, atat ca productie autohtona cat si ca traduceri; si generatii intregi au crescut fara sa stie macar de existenta acestui fenomen! (prin 2013 am participat cu proaspat lansata revista de benzi desenate "Harap Alb continua" la Gaudeamus, si imparteam fluturasi publicului tinta (subliniez public tinta - copii, adolescenti, tineri adolescenti, care macar pareau sa stie sa citeasca) si am fost suprins si de-a dreptul demoralizat sa vad cat de putini stiau ce-i aia "banda desenata" dar macar cand vedeau revista erau sincer impresionati (mai putin 2 fete, care au zis "aaa un fel de manga?" si cand au rasfoit revista au spus dezamagite: "aaa... dar sunt in romana...")


2. SPRIJINUL DE LA STAT

La capitolul asta, Croatia sta cel mai bine (dintre tarile fostei Yugoslavia), unde statul nu numai ca sprijina financiar autorii si editorii de benzi desenate dar mai apoi tot el cumpara revistele si albumele pentru a le distribui in bibliotecile de stat! Peste tot in tarile din fosta Yugoslavie exista SCOLI de benzi desenate si sectii speciale in facultatile de arta iar fiecare orasel mai mare, dincolo de expozitiile ocazionale, are cate un eveniment semnificativ de benzi desenate (salon/festival etc), toate cu un suport mai mic sau mai mare de la stat. Pai a auzit cineva de la Focsani sau Barlad vreodata de banda desenata?! Bineinteles, si la noi sunt cateva proiecte notabile realizate de institutii ale statului ca Festivalul de Benzi Desenate Istorice de la Brasov sau "Istorii din '89 in benzi desenate", ambele fiind produse de Muzeul Judetean de Istorie Brasov (care apropo, acum plimba expozitia Festivalului din 2020 prin toata tara - a fost la Brasov, Sibiu, Deva, Baia Mare, acum e la Craiova si urmeaza Cluj, Bucuresti si alte orase) dar asta e exceptia care confirma regula. In rest, in Romania, avem doar o mana de programe culturale care acorda finantare (cum ar fi AFCN) pe care se bat sute si sute de proiecte (intr-un an, cineva care aplicase cu un proiect de banda desenata, povestea ca un procent semnificativ din putinele carti aprobate erau religioase...). Si poate cel mai dureros e  ca din pacate pentru Ministerul Educatiei banda desenata e ca si inexistenta! desi potentialul e imens! Cred ca orice materie, pentru orice varsta poate avea ca suport si benzi desenate!

PS: Crowdfunding-ul pare sa fie o solutie mult mai viabila! un exemplu bun fiind recent finantatul album The Lost Sunday.

3. ATENTIA PENTRU COPII

Dincolo de banda desenata pentru copii, care se mananca pe paine in orice tara, peste tot se tin cursuri si ateliere de benzi desenate pentru copii! In Macedonia exista chiar "comics colonies" (tabere de benzi desenate). La noi poti sa numeri pe degetele de la mana unui strungar accidentat cati oameni tin din an in paste cate un atelier, desi copiii si parintii par sa caute cu frenezie asa ceva! Un motiv in plus pentru care ma bucur ca am avut ocazia sa tin un curs online "Cum sa faci webcomics" unde au participat nu mai putin de 400 de copii! (curs in urma caruia am compilat manualul cu acelasi nume: [link]) In Leskovac, de exemplu, am vazut desene si benzi desenate facute de copii afisate si in cea mai importanta biserica a orasului (care apropo avea si loc de joaca pentru copii in curtea ei) si in Muzeul orasului, locuri unde se tin periodic astfel de ateliere. Nu mai zic de Scoala de benzi desenate din Leskovac!!! care a "produs" pana acum peste 1.500 de artisti vizuali care au devenit pictori, animatori, tattoo artists sau, bineinteles, autori de benzi desenate - peste 100 de autori sarbi lucrand cu edituri din Franta! - vorbim deja de "scoala sarbeasca de banda desenata"!


si ca un mic bonus romanesc as adauga: 4. Diviziunea in "industrie"

Peste tot exista tensiuni si chiar conflicte deschise intre unii autori/editori etc DAR intr-o scena locala de benzi desenate cu sute de autori si zeci de evenimente anual, nu intereseaza pe nimeni ca X nu se intelege cu Y sau ca Z nu participa la evenimentul sau proiectul lui X... in schimb, la noi, unde avem cateva zeci de autori si o mana de oameni care organizeaza 3 evenimente pe an, acest lucru se simte si nu face decat sa tina domeniul pe loc. Aceste conflicte mai mici sau mai mari fac ca micul public pasionat de benzi desenate sa piarda accesul la destule creatii de banda desenata fara a avea ocazia sa-si faca propria parere. Una e cand cate un pasionat se chinuie singur cu banii din buzunar sa faca un eveniment, o expozitie etc (si i se mai si da in cap) si alta e cand 2-3-4 oameni fiecare cu resursele lui se pun la o masa si lucreaza impreuna! Ca sa nu mai spun ca, intr-o scena atat de mica, m-as fi asteptat ca entuziasmul oamenilor din "industrie" sa fie mai mare, si fiecare sa promoveze macar din cand in cand si proiectele altora, dar... din pacate RevistaCOMICS este printre singurele canale care a promovat tot timpul ORICE proiect de banda desenata indiferent de gusturi, preferinte sau relatii personale... lansand la alegerea publicului ce sa cumpere si ce nu.


Bineinteles lista motivelor pentru care piata benzilor desenate romanesti e subdezvoltata poate continua si putem dezbate la nesfarsit, dar astea sunt cele cateva argumente mari si late care mi-au sarit in ochi mie personal comparand situatia din Romania cu cea din tarile participante la Leskovac si singura mea speranta e ca poate reusim sa invatam ceva...

Octav Ungureanu 
autor comics & ilustrator 
editor wannabe RevistaComics
organizator Bucuresti ComicsFest

Thursday, July 1, 2021

CAN for Balkans

CAN for Balkans e un nou proiect de benzi desenate istorice coordonat de Muzeul Judetean de Istorie Brasov, organizatorul Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov si editorul albumului "Istorii din '89 in benzi desenate". De data asta, proiectul pune bazele primei retele europene de benzi desenate istorice! Partenerii proiectului sunt Centre Belge de la Bande Dessinée, Ministerul Culturii din Albania, Стрип центар на Македонија-Велес (Centrul de Benzi desenate din Macedonia) si Scoala de Benzi Desenate Nikola Mitrovic Kokan din Leskovac Serbia. Can for Balkans isi propune sa studieze si sa creeze benzi desenate istorice care trateaza Balcanii la intersectia intre Istorie, Arta si Propaganda.


Mai multe [aici]