Pages

Tuesday, April 9, 2024

Curiosul caz al lui Donald Duck comunist

 

Cine a copilărit în a doua jumătate a perioadei comuniste, în plină "epocă de aur", e imposibil să nu se fi jucat cel puțin o dată cu Donald Duck - varianta socialistă sau mai bine zis "Donald Duck comunist". Jucăria din cauciuc, cu un miros specific, era produsă în masă la singura și faimoasa fabrică de jucării din Republica Socialistă România - "Arădeanaca", denumită și "fabrica de bucurii". Înființată oficial în 1949, când era de fapt doar o cooperativă mestesugrească botezată cu numele unei eroine a clasei muncitoare locale "Ecaterina Varga", în 1959 a fost retehnologizată și rebotezată "Arădeanca". În 1989, fabrica avea 1.200 de angajați iar în momentul închiderii definitive în 2013 figura cu doar 12 angajați. Astăzi se pare că funcționează un supermarket in fostul sediu Arădeanca.


"Fabrica de bucurii" asigura necesarul de jucării copiilor oamenilor muncii, în special păpuși atent lucrate, unele din ele chiar produse de lux pentru acea vreme (unele se ofereau ca și dar de nuntă sau botez, se păstrau cu sfințenie și erau mai degrabă bibelouri decât jucării). Unele erau produse exclusiv pentru export în țările socialiste, altele ajungeau înafară pe cale neoficială sub formă de contrabandă - "micul trafic de frontieră" tolerat de autoritățile comuniste. Altele erau pur și simplu mica pată de culoare din copilăria de altfel destul de cenușie a acelor vremuri.

Printre sutele de modele produse aici, în special pentru uz intern, s-a numărat și faimosul "Donald Duck comunist". Procesul de producție era unul destul de rudimentar și chiar industrial, cel mai bine e descris chiar de o lucrătoare din cadrul fabricii într-o emisiune din 1973: "Păpușile pe care le vedeți sunt rezultatul chimiei moderne, este o combinație a mai multor polimeri, substanțe macromeleculare pe care le utilizăm în procesul nostru de producție [...] cele mai reprezentative: clorura de polivinil, polietilena și polistirenul" - fragment din "Adevăruri despre trecut: Arădeanca - fabrica de bucurii" [link]. 


Exista o matriță din metal în care se turna "pastă", apoi într-o hală mare numită "la cuptoare" cauciucul fierbinte lua forma dorită. Bărbații care lucrau aici spun că era o muncă destul de grea, căldura cuptoarelor era greu de suportat, mai ales vara, iar aerul era toxic! angajații de aici chiar primeau o jumătate de litru de lapte pe zi pentru a combate efectele nocive ale aerului respirat - dar cei mai mulți dintre ei nu consumau laptele ci îl duceau acasă la familie. Se pare că nu mulți au apucat bătrânețea... așa cum mărturisește un fost lucrător. Formele de cauciuc erau scoase din matrițe, se curăța "cu bisturiul" materialul în exces, apoi mergeau la "atelier". Aici lucrau numai femei care pictau manual jucăriile, de aceea se poate spune că nu existau doi "donalzi" identici - cele mai evidente diferențe fiind tatuajele - el avea o inima pe brațul drept și o ancora pe brațul stâng.


Pe lângă Donald, "Arădeanca" producea și alte jucării de inspirație occidentală - Alba ca Zăpadă și cei șapte pitici, Bambi, Fred și Barney, ursul Yogi etc... dar nici unele nu erau EXACT personajele originale ci cumva reinterpretate - dacă ne uităm la Donald cele 2 personaje nu au aproape NIMIC în comun, înafara faptului că amândoi sunt niște rățoi marinari! Primul lucru care sare în ochi e culoarea - varianta originală a personajului a fost întotdeauna alb! pe când rățoiul comunist e galben din cap până în picioare și are doar ciocul roșu în loc de portocaliu iar îmbrăcămintea nu putea fi mai diferită: uniforma iconică a personajului Disney a fost înlocuită cu un tricou în dungi, mult mai specific imaginii unui marinar autohton iar pe pălărie a apărut un moț. Apoi varianta românească are mănuși pe când originalul nu apare nicăieri cu mănuși, asta fiind mai degrabă o trăsătură specifică lui Mickey! Ce să mai spunem despre faptul că Donald-ul comunist are tatuaje - un lucru specific marinarilor din acea vreme (se știe că în perioada comunistă doar marinarii și... puscariasii aveau tatuaje)


Dar de ce e oare atât de diferit? Să fie dorința de a reinterpreta și adapta personajul? Să fie pur și simplu o atenție scăzută la detaliu? "Șefu' a zis să facem un rățoi marinar" - și rățoi marinar l-au făcut! Să fie și niște restricții tehnologice? E posibil ca pur și simplu pe acel cauciuc să nu prindă și să nu arate bine culoarea albă, așa că l-au făcut galben. De sesizat și că Donald-ul comunist e vopsit in culorile tricolorului! avem roșu, galben și albastru, chiar dacă e mai mult bleu. Întrebarea e dacă cromatica a fost în mod deliberat aleasă pentru a reprezenta steagul României sau e pur și simplu o întâmplare.

Cercetând puțin, am găsit jucăria originală produsă chiar de compania Walt Disney în 1962, după care pare să fi fost copiată varianta românească. În Europa, ea era produsă de firma italiană Ledraplastic, care in anii '60 era recunoscută tocmai pentru jucăriile Disney produse din plastic:


De remarcat faptul că jucăriile produse de Ledraplastic poartă stanța "Walt Disney Productions" pe când Donald-ul comunist are doar marca "Arădeanca" - ceea ce înseamnă că nu era produsă sub licență oficială, era practic o copie, un caz de spionaj industrial chiar, girat de statul român? - căci Arădeanca era o întreprindere a statului, nu existau companii private la acea vreme. Oare e posibil ca toate diferențele să existe tocmai pentru a face jucăria suficient de diferită încât să nu fie contestată de lungul braț al avocaților Disney? Probabil nu vom știi niciodată...


Oricum ar fi, Donald Duck a fost o jucărie foarte populară la vremea ei, rezistentă, supraviețuind până astăzi, și s-ar putea spune, un adevărat brand al României socialiste!


Acum, "Donald Duck comunist" poate fi vazut la Muzeul Jucariilor din cadul Muzeului National de Istorie a Romaniei si poate prin casele bunicilor puse la loc de cinste sau uitate prin vreun pod.



 Mai multe despre fenomenul Disney in Romania in cartea "Walt Disney - fabricat in Romania comunista" de Alin Ciupala si Alexandru Ciubotariu, 2022, ed. Monitorul Oficial: [link]
Altă lectură interesantă ar putea fi "Cum îl citim pe Donald Duck" de Ariel Dorfman și Armand Mattelard, publicată inițial în 1975 ca un manifest anti capitalist împotriva corporației Disney și tradusă în română și publicată de Dezarticulat în 2024 [link]

surse:
Adevaruri despre trecut "Aradeanca" fabrica de bucurii - TVR1 [link]
Historia: Cum a murit singura fabrica de jucarii din Romania [link]
Ledraplastic Italia: [link] [link]
mai multe despre istoria si evolutia lui Donald Duck [link]

Octav Ungureanu
ilustrator & autor de benzi desenate
editor Revista COMICS
organizator Bucuresti ComicsFest

No comments:

Post a Comment