Fie ca vorbim de un webcomic, un comic strip de doar cateva cadre, o banda desenata, o poveste manga sau un roman grafic de sute de pagini, procesul de creatie este in principiu la fel si etapele parcurse sunt cam aceleasi. Concret, aceste etape pot fi vizualizate in modelul de mai jos, care de fapt reprezinta modul de lucru "pe banda rulanta" al industriei Marvel /DC Comics, unde reviste de zeci de pagini trebuie produse saptamanl, de aceea munca e foarte specializata si compartimentata, mai exact cate un om pentru fiecare etapa:
1. IDEEA Editorul este de obicei cel care vine cu ideea benzii desenate. Care-i tema? Subiectul? Despre ce sa fie banda desenata astfel incat sa trezeasca interesul publicului? “Daca acum sunt la moda povestile cu supereroi hai sa facem si noi la fel, sau din contra: hai sa facem ceva complet diferit!”. Asta e treaba editorului. Tot el se gandeste si la format, dimensiuni, cat de lunga e povestea. Vreau sa fac un webcomic saptamnal despre pisici si sa public cate un episod de 3 cadre in fiecare marti SAU vreau sa lucrez 2 ani la un roman grafic de 100 de pagini SAU am 2 saptamani la dispozitie pentru a realiza 4 pagini de banda desenata pentru un concurs pe o anumita tema? Toate astea trebuie stabilite in faza de inceput si de abia dupa ce avem IDEEA, conceptul/tema destul de clare apoi trecem la urmatorul pas.
2. SCENARIUL/POVESTEA Editorul da ideea mai departe unui scenarist pentru a scrie povestea. Practic, dupa ce stim tema, ideea generala atunci incepem sa dezvoltam povestea, sa ne documentam etc. Puteam sa avem povestea destul de clar in cap - poate e o amintire sau o intamplare povestita de cineva; putem sa scriem povestea text, asemenea unui scriitor, fiind atenti la momentele naratiunii de exemplu - introducere, cuprins (unde inseram si conflictul, punctul culminant etc) si incheiere; putem sa cercetam un eveniment istoric sau o personalitate sau putem sa adaptam versurile unui cantec sau poezie. Posibilitatile pentru sursa povestii sunt practic nelimitate, important e ca inainte sa ne apucam de desenul propriu-zis sa avem povestea/scenariul destul de clar conturate apoi putem aplica diverse tehnici de storytelling “hero’s journey”, rasturnari de situatie, clifthanger, etc.
In paralel cu dezvoltarea scenariului putem lucra si la personaje - atat grafic (cum arate ele, cum sunt imbracate etc) cat si moral (care sunt trasaturile lor de caracter, ce ii motiveaza, ce urmaresc sa realizeze de-a lungul povestii). Pentru asta putem schita mai multe variante de personaj, sa incercam abordari diferite iar cand avem personajul final sa facem chiar un model sheet unde sa desenam personajul sau personajele principale in mai multe ipostaze, din diverse unghiuri si cu diferte expresii faciale pentru a ne asigura ca pe intreaga intindere a benzii desenate personajul va fi acelasi.
Cum sa creezi un personaj: [video]
3. SCHITA/DESENUL IN CREION Dupa ce avem povestea destul de clar conturata putem trece la desenul propriu-zis iar in modelul Marvel/DC Comics scenariul ajunge la un desenator care trece la treaba. Primele schite pentru o banda desenata pot fi chiar mici si foarte rapide (thumbnail sketch) sau se poate lucra direct la dimensiunea finala. Nivel de detaliu din faza de creion a unei pagini variaza de la un autor la altul - unii pot desena personaje foarte schitate, chiar stickmen sau “guguloaie”, altii fac desenul in creion foarte apropiat de desenul final. Important e ca in aceasta etapa se pot incerca abordari diferite in ceea ce priveste secventialitatea (cum curge povestea de la un cadru la altul), tipuri de cadre (cadru apropiat, indepartat, close-up etc), compozitia cadrelor (in care se tine cont inclusiv de cantitatea de text), postura personajelor si pozitionarea lor in functie de ordinea in care vorbesc si compozitia generala a paginii (titluri, efecte sonore, elemente speciale etc). In aceasta etapa se poate face mai intai un “thumbnail sketch”, adica o schita mica si foarte rapida a paginii unde autorul se concentreaza strict pe tipurile de cadre, compozitia lor si compozitia geneala a paginii si de abia dupa ce a incercat mai multe variante trece apoi la desenul paginii la dimensiunea reala:
despre thumbnail sketching: [link]
4. TUS/CONTUR (INKING) Pagina gata desenata ajunge la un alt artist care face conturul. Cand ajungem la etapa asta, desenul in creion al paginii este deja gata si acum ne concentram doar pe “inking” - arta de a trage in tus, fie ca vorbim de desen traditional (desen cu creionul pe hartie peste care se redeseneaza cu tus/cerneala si apoi se sterge cu guma creionul) sau desen digital (schita se face pe un layer intr-un program pe calculator de obicei folosind o tableta grafica, apoi pe un alt layer conturul si la final se renunta la layer-ul cu shita) sau desen mixt (schita poate fi facuta cu creionul pe hartie, se scaneaza si apoi conturul se face intr-un program de grafica). Exista diverse tehnici si reguli legate de inking - de exemplu elementele mai mari sau din prim plan pot avea conturul mai gros pe cand cele din fundal mai subtire etc Mai multe despre ce face un inker: [aici]. Instrumente folosite pentru inking [aici]
 |
| pagina de Bob McCleod |
 |
| acelasi desen inkuit de 3 artisti diferiti |
de aici
Digital Inking Tips de la un artist Marvel: [video]
Exemplu de "bad inking", unde inkerul, pentru a castiga timp, NU deseneaza toate detaliile din desenul initial! Avem aici cadre de legendarul Jack Kirby, inkuite de Vince Colletta:
de aici: [video]
5. CULOARE Pagina cu desenul final ajunge la un nou artist care aplica culoarea, acesta poate fi un om care poate nici nu stie sa deseneze in schimb stie sa coloreze diferit un apus sau un rasarit, un apus de soare intr-un mediu urban sau un apus intr-o padure etc. Si pentru culoare exista bineinteles diferite tehnici si nenumarate tutoriale si tips & tricks dar probabil cel mai util e sa cunosti COLOR WHEEL si cum se pot combina culorile:
Astfel putem crea o schema de culoare pentru personajele si banda desenata la care lucram:
Color pallete generator: [link]
6. LETTERING Casetele de povestitor, bulele de dialog si efectele sonore nu se pun la intamplare unde mai ramane loc, toate acestea fac si ele parte din design-ul general al paginii, de aceea ele trebuie integrate in pagina inca din faza de schita; textele propriu-zise mai pot fi redactate, corectate si modificate oricand pe parcursul procesului de creatie a unei benzi desenate, dar ele trebuie sa ocupe un loc bine stabilit in cadru si in pagina si n primul rand trebuie sa indeplineasca un rol functional - replicile trebuie citite in ordinea corecta, ba mai mult, textele ghideaza privirea cititorului in pagina. De toate astea se poate ocupa un om specializat, un letterer, lettering-ul devenind o componenta indispensabila a unei benzi desenate de calitate, la fel cum e scenariul, desenul sau culoarea. Mai multe despre lettering [aici], fonturi de text: [dafont.com]
Lettering tips: [blambot.com]
Cam asta ar fi modelul Marvel/DC Comics, unde o echipa intreaga lucreaza la o singura banda desenata - editor, scenarist, 2 desenatori (unul pentru schita in creion si un inker pentru tus), colorist si letterer - practic sunt 6 oameni fiecare specializat pe o componenta: idee, scenariu, desen in creion, desen in tus, culoare si lettering!
modelul european
Mai exista si modelul european, unde se lucreaza in echipe de cate 2 - sccenarist + desenator, probabil cea mai cunoscuta astfel de echipa fiind Albert Uderzo (desen) si Rene Goscinny (scenariu), creatorii lui Asterix si Obelix.
 |
| Albert Uderzo si Rene Goscinny |
Disney's ComicBook Artist Kit: [link]
modelul one-man-army
Si mai exista bineinteles modelul “one-man-army”, unde un singur autor face totul, de la idee si scenariu pana la desen, culoare si lettering!
 |
| Jim Davis creatorul lui Garfield |
Indiferent ca vorbim de un sigur creator care face totul, o echipa de 2 oameni scenarist-desenator sau o echipa de 4-5 sau chiar 6 oameni etapele prin care se trece sunt in principiu aceleasi si cu cat fiecare componenta (idee, scenariu, desen, culoare etc) e mai atent pregatita cu atat produsul final este mai reusit!
Ingredientele unei benzi desesenate de succes sunt mai multe si am vorbit mai pe larg despre ele aici
Studiu de caz 1:
“Istorii Pontice in benzi desenate: Tomis” - editorul albumului este Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, documentare si scenariu Cristian Cealera, storyboard Octav Ungureanu, ink & culoare Alexandru Ciubotariu, Octav Ungureanu si Pillowzoid (Bogdan si Stefan Buturuga), lettering si machetare Octav Ungureanu:
Studiu de caz 2: Vince Dorse comics process: [link]
Studiu de caz 3: o banda desenata de la schita la final [video]
organizarea unui fisier pe layere: [video]
Carti recomandate:
-"Sa intelegem benzile desenate" de Scott McCloud [link]
-"How to draw comics the Marvel way" [link]
-"Graphic storytelling and visual narrative" de Will Eisner [link]
-"Comics and sequential art" de Will Eisner [link]
de Octav Ungureanu
autor comics & ilustrator
editor RevistaComics
organizator Bucuresti ComicsFest
No comments:
Post a Comment