"Prin expoziţia Comics, Manga & Co. Noua cultură a benzii desenate în Germania., aveţi acces la lumea diversificată a benzii desenate germane. Fie că e vorba de o poveste autobiografică a unui adolescent crescut în RDG, o expediţie pe lună întreprinsă de un câine şi o pisică, o poveste de dragoste între o studentă din SUA şi un tânăr german sau de evoluţia elefanţilor, cu siguranţă că veţi fi încântaţi de aceste povestiri în cuvinte şi imagini!
Expoziţia poate fi vizitată la Centrul Cultural German Braşov între 27 septembrie şi 10 octombrie 2011 şi a fost concepută de Goethe-institut şi Matthias Schneider."
United Productions of America este un studio de animatie aparut in USA in 1940, in urma unei greve a animatorilor de la Studiourile Walt Disney. Nemultumiti de stilul ultrarealist pe care il impunea conducerea Disney si pe fondul alor nemultumiri, cativa animatori au format o noua echipa de productie hotarati sa dea un nou stil, mai artistic, animatiei, sa experimenteze cu designul personajelor, cu modul de a spune o poveste si chiar cu tehnica de a anima (tehnica ce va fi aplicata mai tarziu cu succes de Hanna-Barbera). UPA si-a facut destul de greu loc pe o piata dominata de gigantii Walt Disney si Warner Bros, au inceput facand intro-uri pentru Columbia Pictures, apoi scurt metraje ca Robin Hoodlum (1948) and The Magic Fluke (1949) - ambele nominalizate pentru Oscar. Primul succes real l-au avut cu The Ragtime Bear (1949) - prima aparitie si inceputul seriei Mr. Magoo - si au dat din nou lovitura cu Gerald McBoinBoing in 1951. Mai apoi UPA a avut foarte mare succes producand reclame animate pentru televiziune, consacrand astfel "stilul UPA"
Am descoperit un blog ce promitea sa incarce multe reviste de benzi desenate online. Acum din pacate pare a fi abandonat dar oricum merita sa studiati revistele deja incarcate: benzi-desenate-online.blogspot.com
Lansare Hardcomics 11 – “The year of the pioneer” by Andreea Chirica
Primul roman grafic semnat de Andreea Chirica se lanseaza vineri 30 septembrie intr-un cadru la fel de nostalgic ca si universul ce populeaza cartea. Terasa “Casa Universitarilor” a ramas neschimbata timp de 3 decenii, ata ca ambianta cat si ca meniu si servire.
“The year of the pioneer” documenteaza - in ilustratii alb –negru si texte scrise in engleza - viata unui copil de 7 ani pe parcursul anului 1986. Perspectiva autoriala lasa in mare parte loc celei a personajului, evenimentele fiind redate, atat din punct de vedere stilistic cat si narativ, cu ochii unui copil. Scoala si viata de dupa scoala cu cheia de gat, programul de la televizor si mai ales desenele animate, jocurile, guma de mestecat, eugeniile si pufuletii, Mos Gerila dar si cozile la lapte ocupa spatiul social si emotional al copilariei generatiei respective in detrimentul contextului politic sau a comentariilor pe marginea acestuia.
“Cand m-am gandit sa ilustrez un an din copilaria mea, imediat am decis ca 1986 este acela. Nu pentru ca a castigat Steaua sau pentru ca a explodat centrala de la Cernobil sau pentru ca a fost al nu stiu catelea congres al partidului - ci datorita unor evenimente personale, mai vesele sau mai triste, pe care nu le-am uitat. Si cartea asta e la fel, vesela si trista, autoironica si neserioasa. Si e in engleza pentru ca am vrut sa raspund si celor, nascuti prin alte parti, care inevitabil ajungeau sa ma intrebe “How was it back then?”
Cele peste 100 de pagini ilustrate alb-negru intr-o maniera aproape naiva si scrise intr-o engleza aproximativa parcurg un an – si anume 1986 – din copilaria fiecarui roman nascut la sfarsitul anilor 70 sau inceputul anilor 80.
“The year of the pioneer” a fost publicata de Hardcomics, fiind al 11 numar din serie, cu sprijinul Open Public Services, cea mai mare companie de Direct Marketing din Romania.
Hardcomics este singura editura din Romania specializata in benzi desenate si romane grafice. Publicatiile Hardcomics au gaduit lucrarile a peste 100 de artisti romani si internationali si au participat la cele mai importante festivaluri de specialitate din Europa si SUA.
"Max Emanuel Gruder (n. 16.05.1928 Cernauti - d. 07.11.2010 Bucuresti) alintat Burschi de catre familia sa, s-a nascut din parinti evrei germani la Cernauti. In 1935 se va stabili impreuna cu familia la Bucuresti, unde va absolvi Institutul Politehnic in 1951. Doi ani mai tarziu se va casatori cu Galia, originara din Basarabia.
Burschi debuteaza inca din studentie, in paginile revistei "Tineretea" cu seria de stripuri "Nita Piulita" (1949-1950), uneori fara cuvinte, alteori pe versurile lui Radu Nor.
La un an de la absolvirea Institutului, Burschi renunta la meseria de inginer si va trai excusiv din ilustratie de reviste, de carte (peste 140 de titluri aparute, carti pentru copii dar si manuale scolare, colaborand cu autori SF precum Eduard Jurist, Leonid Petrescu, Radu Nor si Alexandru Mironov) si benzi desenate.
Burschi a fost cel mai longeviv autor de benzi desenate de la noi, publicand vreme de aproape 60 de ani benzi desenate si mai ales stripuri de 3-4 casete infatisand peripetiile unor pionieri destoinici, scolari neastamparati etc in mai toate revistele pentru copii: Pionierul, Cravata Rosie, Luminita,Scanteia Pionierului, Arici Pogonici, Cutezatorii, Soimii Patriei, Almanahul Copiilor, Bucuria Copiilor si altele."
"Aventurile lui Costel, povestite chiar de el", Soimii Patriei, 1983
fragment din Istoria Benzii Desenate Romanesti, ed Vellant, 2010 preluare din Revista COMICS nr. 4
Este vorba despre un concurs de creatie organizat pe perioada a 4 luni de zile care isi gaseste la finalul acestui septembrie castigatorii. Concursul este la editia nr 3, dar prima pe un site propriu si cu o organizare serioasa in spate, transformandu-se dintr-o mica competitie in ceva mult mai important.
In concurs sunt prezente anul acesta 19 lucrari a cate 15 pagini fiecare, numarul de pagini fiind fix prin regulament. Sistemul de desemnare a castigatorilor presupune un vot argumentat al publicului pe anumite criterii si o jurizare. Cele doua completandu-se reciproc.
La finalul concursului se va publica o antologie cu lucrarile castigatoare.
Pentru cei interesati perioada de votare este 21-30 septembrie urmand ca pe 1 octombrie sa se posteze votul juriului si sa se anunte castigatorii.
Muzeul Benzii Desenate găzduieşte o retrospectivă a ultimilor 17 ani de animaţie britanică, în perioada 16 septembrie – 16 octombrie, în fiecare vineri, de la ora 18.30. Seria de cinci proiecţii oferite de British Council încheie programul evenimentelor din cadrul MBD. Selecţia cuprinde cinci grupaje de filme premiate sau nominalizate la British Animation Awards în perioada 1994-2010. Diversitatea şi complexitatea animaţiei britanice din acest interval este ilustrată printr-o varietate de producţii: lucrări ale unor studenţi, reclame, scurtmetraje, filme pentru copii, lucrări experimentale, videoclipuri muzicale.
Mă numesc Alinuţa. Alin Alinuţa. Sunt o superbă eroină de bancuri, glume şi zgândăreli. Vă invit să mă vizionaţi, iubiţi şi înjuraţi după pofta inimii. Bancurile-s vechi, desenele-s noi. Dixit!
Echivalentul Revistei COMICS din Nuevo Leon, Mexic. Din cate vad au aparut doar 10 numere din octombrie 2007 pana in iulie 2008. Le puteti vedea pe toate: [aici]
Orientata mai mult catre banda desenata alternativa, libraria Jumatatea Plina va asteapta la MNAC etajul 4, chiar lanaga Muzeul Benzii Desenate. Programul este de miercuri pana duminica intre orele 10-18. Aici veti gasi reviste si albume de benzi desenate din toata Europa dar si aparitii romanesti printre care si Revista COMICS.
Vineri, 16 septembrie, la ora traditionala 13:13 a avut loc intr-o atmosfera festiva, vernisajul expozitiei "Recurs la Ilustratie" semnata Cristian Marcu. Gazda a fost Clubul Caricaturistilor "Sorin Postolache" gazduit cu generozitate de restaurantul Cuptorul cu Lemne de pe bd. Pache Protopopescu.
"Grafician, ilustrator de carte, caricaturist de presa, animator sau regizor de filme de animatie - laboratorul satirei grafice a lui Cristian Marcu poseda o verva epica, extrasa straniu dintr-o ingenioasa uzina neuronica gravata cu scantei, ganduri cuprinse in ghirlande, clopote melodioase sub chioscuri de fanfara si fictiuni nemaiintalnite. Orice plansa a sa e o recidiva estetica, indiferent daca cuprinde un desen pentru un editorial de ziar, o satira grafica de salon sau o ilustratie insotitoare de text.
Cu expozitia , acrobatii ideatice in alb si negru, Cristian Marcu inaugureaza o epopee unificatoare a stilului sau precis identificabil - o grafica neobaroca, cuprinzatoare de bizarerie, fantastic si contradictii structurale."
fragment din prefata catalogului, semnata Dr. Paul Stoica
mai multe poze [aici] si mai jos un scurt filmulet:
"Îmi închipui că desenezi de mic copil. Când ai debutat?
Îmi amintesc că desenam încă de la grădiniţă, unde am fost remarcat pentru prima dată.
Mai târziu am urmat cursuri de desen şi pictură la Casa Pionierilor din Piatra Neamţ, cu profesorul Mihai Agapie. Din păcate nu am alte studii în acest domeniu. Sunt un autodidact.
Primele desene (caricaturi umoristice) mi-au fost publicate în 1995, în ziarul Poliţiei Nemţene, unde am lucrat timp de cinci ani ca subofiţer.În anul 2000 m-am stabilit în Italia (în prezent locuiesc la Bolzano) şi, încurajat de pictorul şi poetul Andrea Costelli, care mi-a devenit prieten, am publicat în revista Olympian’s News (pentru amatorii de culturism) ilustraţii cu Conan (interpretat de Arnold Schwarzenegger) iar apoi şi în alte fanzine precum Monipodio din Bolzano sau Walhalla din Reggio Emilia. Prima mea carte BD, „Sexy Beach”, a apărut în 2008 la editura Uchronia din Lugano (Elveţia).[...]" cititi restul interviului pe: revistanautilus.ro
Revista COMICS e prezenta si la Festivalul PLAI din Timisoara gratie lui Silviu Cadia
Plai e un festival multicultural. Plai e un festival de worldmusic, de jazz, de muzici diverse, workshopuri şi bucurie, arte şi exhuberanţă. Plai este la Timişoara, Muzeul Satului Bănăţean, în fiecare an pe la mijocul lui septembrie.
Cu ocazia expozitiei Matty Aslan, Toma de la comics.cevamarunt lanseaza albumul de buzunar COPACI, aducand un tribut atat marelui caricaturist cat si celorlalti artisti care au publicat in acest format si in acelasi timp relansand seria publicatiilor de acest gen, invitand si alti desenatori sa scoata astfel de albume.
Albumul tiparit intr-un tiraj limitat se gaseste la Galeria SAINT INK si se poate comanda de pe site. Mai multe: [aici]
Mult asteptata conferinta, ce trebuia sa aduca mai aproape autorii de benzi desenate si editurile, s-a dovedit a fi foarte reprezentaiva pentru "piata" benzilor desenate de la noi! Adica: sala a fost pliiina de autori, incarcati cu schite, idei sau proiecte concrete deja tiparite iar din partea editurilor a venit UN SINGUR reprezentant - editura Vellant - o editura ce deja crede in benzi desenate dupa succesul pe care l-a avut Istoria Benzii Desenate Romanesti, Editura Vellant, 2010.
Concluzii: editurile nu au bani (inca e criza se pare) si mai ales nu au bani de riscat pe ceva ce nu are piata. Bineinteles ca benzile desenate "NU AU piata", tocmai pentru ca editurile NU SCOT benzi desenate! Stim cum e cu cercul vicios... Editurile pot fi abordate totusi cu propuneri concrete din partea autorilor si mai ales propuneri care sa prinda la public. Ce inseamna asta mai exact nu stim dar merita incercat.
Pana una alta, desenatorii romani lucreaza pentru edituri din alte tari sau isi publica singuri albumele, care cum poate!
Mai multe poze de la conferinta: aici, mai jos un mic dar relevant filmulet (se aude incet dar se intelege) si prezentarea pregatita de dl. Dodo Nita, moderatorul conferintei.
Autori versus editori: cum, unde, de ce?
- masă rotundă la Muzeul Benzii Desenate -
“Nu există bandă desenată în România!” Nu există autori BD români!” “Editorii de la noi nu publică BD!” Astfel de aserţiuni au viaţă lungă şi încă le mai găsim, pe ici pe colo, printr-un colţ de pagină de ziar sau pe diverse forumuri, mai mult sau mai puţin obscure (şi nu vorbim aici de cei care fac astfel de afirmaţii din rea-voinţă, pentru a se putea lăuda ulterior că ei sunt cei care au inventat cea de-a noua artă în România!)
Sunt aceste afirmaţii adevărate? Istoria benzii desenate româneşti, Dicţionarul Benzii desenate din România, Benzile desenate şi canonul post-modern, Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România (21 de ediţii), celelalte saloane organizate la Bucureşti şi la Iaşi, Muzeul Benzii Desenate, le infirmă în mod evident, pentru cei care au ochi să vadă.
Pentru ceilalţi, le recomandăm să deschidă revistele şi ziarele românesti, să caute în catalogul editurilor şi vor găsi suficiente dovezi care să ne permită să afirmăm răspicat că există şi în ţara noastră, chiar dacă la o scară redusă, banda desenată ca mijloc de exprimare artistică.
Săptămânal găsim benzi desenate şi stripuri (scurte BD de câte 2-3-4 casete) desenate de autori români în ziarele Evenimentul Zilei, Puterea, Jurnalul Naţional, Evenimentul de Iaşi, revista Kamikaze, etc, dar şi în revistele pentru copii şi tineret Bravo, Cutezătorii, Luminiţa, Doxi, Pipo, Oscar (Craiova), Helion (Timisoara) etc. Până de curând a apărut - ca supliment la ziarul Adevărul - revista franţuzească Rahan (56 de numere). A preluat iniţiativa apoi ziarul Evenimentul Zilei, care a editat 4 broşuri din seria Mus-a-fir, desenate de Adrian Andronic. Şi cărţi de benzi de benzi desenate apar, chiar dacă nu într-un număr atât de mare pe cât ne-am dori. Editura Adenium din Iaşi a publicat în excelente condiţii grafice primul album din seria “O inimă de broscuţă” desenat de Şerban Andreescu, după un roman de Gheorghe Vârtosu.
Alexandru Ciubotariu coordonează la editura Casa Radio noua colecţie “Prichindel”, care cuprinde cărţi de benzi desenate adaptate după scenarii radiofonice originale. La Muzeul Benzii Desenate au fost lansate în luna august primele trei titluri din colecţie : Omul Invizibil, desene de Puiu Manu, după romanul lui H. G. Wells Tom Sawyer şi Huckleberry Finn, de Ionuţ Popescu, după Mark Twain Aventurile lui Cipolino, de Alexandru Ciubotariu, după Gianni Rodari. In fine editura MM Europe, patronată de un francez inimos şi pasionat de benzi Desenate, a editat în acest an două noi titluri din aventurile lui Tintin: Obiectiv Luna şi Am păşit pe Lună. Astfel, din 2006 până astăzi, a publicat deja 14 titluri în româneşte, şi mai are doar 10 pentru a încheia toată seria.
E-adevărat, editurile româneşti preferă mai mult să publice BD străine: Rao a editat anul trecut albumul Micul Prinţ, al francezului Joan Sfar, după ce, în anii precedenţi, a publicat 9 volume cu peripeţiile lui Garfield. Editurile Nemira şi Univers au testat piaţa cu câte un volum din aventurile Lucky Luke. Noua editură Art a a adus în ţară două cărţi BD pentru adulţi, semnate de iranianca Marjane Satrapi, apărute în colecţia “romane grafice“. In fine, editura Corint a mers pe mâna americanilor, publicând mai multe serii de comics, cu aventurile lui Spiderman, Superman şi Wolverine, pentru a profita de publicitatea făcută de difuzarea filmelor respective în ţara noastră.
Autorii români, care încă nu şi-au găsit un editor în ţară, au avut de ales între două căi: fie publică benzi desenate în străinătate (ex: Cristian Păcurariu şi fraţii Augustin şi Dan Popescu semnează mai multe albume la editura franţuzească Soleil iar Victor Drujiniu publică benzi desenate în Statele Unite), fie se auto-editează. Cel mai cunoscut fanzin de benzi desenate este revista Comics, coordonată de Octav Ungureanu. Lansată la sfârşitul anului trecut, revista are deja cinci numere apărute (atât on-line cât şi tipărite), a publicat aproape 35 de autori români ( atât debutanţi cât şi consacraţi) şi se laudă cu aproape 40.000 de accesări on-line. Alte fanzine sunt editate la Craiova: Ah BD! şi Sanki.
In fine, există şi autori care se editează singuri sau prin intermediul unor asociaţii: doar în 2011 au apărut Iancu Jianu, Cinci săptămâni în balon şi Clanţă, desenate de Vali Ivan, Piatra seacă, de Mihai Grăjdeanu, Doi ani de vacanţă, de Livia Rusz, Semne şi desemne, de Sandu Florea şi Nichita Stănescu. Si exemplele pot continua.
Este foarte adevărat că încă nu există la noi o politică editorială coerentă de a edita benzi desenate, nici româneşti, nici străine. Nu există colecţii specializate de BD la marile edituri, nu există o librărie adevărată de benzi desenate, nu există nici măcar câte un colţ specializat BD în marile librării româneşti. "
Festivalul de film Comedy Cluj va invita la un concurs de benzi desenate:
Ilustrează în benzi desenate o scenă din comedia ta preferată şi trimite-o până pe 14 octombrie pe adresa comics[arond]revistacomics.ro. (jpeg, A4, 300dpi, alb-negru sau color, orice tehnica e acceptata)
Cea mai bună planşă va fi selectată de juriul format din Dodo Niţa (autor al Istoriei Benzii Desenate Româneşti), Alexandru Ciubotariu (autor al Istoriei Benzii Desenate Româneşti şi curator al Muzeului Benzii Desenate) şi Octav Ungureanu (redactor al Revistei COMICS).
Premiul concursului este o tabletă Prestigio şi publicarea în Revista COMICS. Câştigătorul va fi anunţat în ultima zi a festivalului.
<< Cristian Marcu are onoarea sa va invite la vernisajul expozitiei sale "Recurs la Ilustratie", care va avea loc vineri, 16 sept., ora 13, in spatiul neconventional oferit de "Cuptorul cu lemne", din b-dul Pache Protopopescu nr.63, sect.2, Bucuresti. >>
Revista Comics va fi prezenta la festivalul Plai, ce va avea loc aceasta saptamana la Timisoara (16-18 septembrie). Mai exact, 3 "artisti" vor desena toti vizitatorii festivalului care doresc un portret gen caricatura/banda desenata si nu in ultimul rand vor promova fenomenul benzii desenate precum si "Revista Comics"
Ce este Plai?
Plai e un festival multicultural. Plai e un festival de worldmusic, de jazz, de muzici diverse, workshopuri şi bucurie, arte şi exhuberanţă. Plai este la Timişoara, Muzeul Satului Bănăţean, în fiecare an pe la mijocul lui septembrie. Plai e creat de zeci de voluntari şi de mii de oameni care vin în fiecare an la plai, de mine şi de tine. Plai e muzică.artă.multiculturalitate.…
Editura Egmont introduce pe piata benzilor desenate din Romania colectia "Donald Duck de buzunar". Revista cu 190 de pagini de benzi desenate, cu personajele clasice Disney, apare lunar si deocamdata au fost anuntate doar 5 numere dar probabil vor mai urma. Povestile sunt bune, si ca scenariu si ca desen (spre deosebire de revistuta Donald Duck care cumpara cele mai ieftine seriale, desenate foarte slab), traducerea este foarte ingrijita iar calitatea printului e cel putin decenta; hartia este destul de subtirica dar e un compromis care merita pentru a tine pretul revistei la 9,9 lei.
Sper sa aiba succes aceasta publicatie, eu unul imi voi cumpara toata colectia pentru ca de mic sunt fan Mickey Parade, concept pe care in sfarsit Egmot il aplica si la noi.
Miercuri, 14 septembrie 2011, de la ora 18.00, la Muzeul Benzii Desenate (deschis la etajul 4 al Muzeului Național de Artă Contemporană) sunt aşteptaţi autori de benzi desenate şi editori, dar şi publicul larg, la ultima dezbatere din cadrul Muzeului, dedicată temei „Autori versus editori: cum, unde, de ce”, moderată de Dodo Niţă, critic, autor şi istoric în domeniul benzilor desenate. Se poate vorbi de o politică editorială coerentă de a edita benzi desenate în România? Care sunt motivele pentru care nu există colecţii specializate de BD la marile edituri? Au succes în România librăriile de benzi desenate? Evenimentul îşi propune să aducă împreună editori şi autori de bandă desenată pentru a încerca să găsească răspunsuri la aceste întrebări, dar şi pentru discuta despre oportunităţile şi provocările unui domeniu care se dezvoltă tot mai mult în România. Va fi un bun prilej pentru editori de a evidenţia aspectele care stau la baza deciziei de a publica benzi desenate, dar şi pentru autori de a prezenta proiecte concrete în acest sens.
„«Nu există bandă desenată în România!», « Nu există autori BD români!», « Editorii de la noi nu publică BD!» Astfel de aserţiuni au viaţă lungă şi încă le mai găsim pe ici, pe colo, pe un colţ de pagină de ziar sau pe diverse forumuri, mai mult sau mai puţin obscure (şi nu vorbim aici de cei care fac astfel de afirmaţii din rea-voinţă, pentru a se putea lăuda ulterior că ei sunt cei care au inventat cea de-a noua artă în România!). Sunt aceste afirmaţii adevărate? Istoria benzii desenate româneşti, Dicţionarul benzii desenate din România, Benzile desenate şi canonul postmodern, Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România (21 de ediţii), saloanele europene şi internaţionale organizate la Bucureşti şi la Iaşi, Muzeul Benzii Desenate le infirmă în mod evident. Celorlalţi le recomandăm să deschidă revistele şi ziarele româneşti, să caute în catalogul editurilor şi vor găsi suficiente dovezi care să ne permită să afirmăm răspicat că există şi în ţara noastră, chiar dacă la o scară redusă, bandă desenată ca mijloc de exprimare artistică.“ – Dodo Niţă
Like good screenwriters, good comic book writers think in pictures as well as words. They visualize the images in their stories, then describe them to artists via scripts. Unlike most screenwriters, though, comics writers usually give the illustrator a fair amount of direction about how to portray each scene.
These are core skills that are useful in other types of writing too. To hone your visual thinking, write concise descriptions of familiar people, scenery, or events, as if you were describing them for an illustrator to draw. Read comics with a critical eye, thinking about the visual choices made by writers and artists — what’s shown and not shown, and how it’s depicted. Try to imagine how the writer described each image in his or her script. Writing your own panel descriptions of published comics may help too.
restul articolului despre cum se face un scenariu de benzi desenate: [aici]
