Interviu cu animatorul Bujor Stefanescu

"Cînd am sosit în Spania mi-as fi dorit ca foștii colegi de la Animafilm să aibă curiozitatea și sa mă întrebe cum se lucrează aici. Nimeni n-a făcut-o spre surprinderea mea. La început am înțeles ca exista frica, dar nici după 89 nu m-a întrebat nimeni. Atunci nici eu n-am insistat. Am trimis câteva cărți de animație la cine mi-a cerut si chiar am trimis de lucru la un grup de colegi de trei persoane timp de vreo 4 ani. A fost foarte greu fără internet. Nu mai intru în amănunte."

www.instagram.com/stefanescubujor 

Animation Showreel: vimeo.com/256232375

RevistaCOMICS: Când ați început să lucrați în animație ?

Bujor Ștefănescu:  La 16 ani, data legala in Romania pentru a fi angajat, m-am angajat la Animafilm. In 1972. 

Animafilm

RevistaCOMICS: Cum a fost în perioada în care ați lucrat la Animafilm? La ce filme ați lucrat? Care era atmosfera ? Care erau procedurile?

Bujor Ștefănescu: Am început sa lucrez ca intermediarist. Un an de zile. Apoi am trecut la animație. La început am prins etapa de sfarsit a lungmetrajului Robinson Crusoe si am continuat sa lucrez la diferite filme pentru diferiți regizori. Primul a fost Victor Antonescu - de la el am invatat principiile animatiei si el mi-a dat posibilitatea sa invat. Îi sunt foarte recunoscător. Am început sa lucrez la filmul Scoala Amorasilor. Apoi au urmat multe alte filme, cele mai importante fiind episoadele de la seria Bălănelsi Miaunel, unde am semnat regia la trei din ele înainte de a pleca in Spania. Se lucra in mod tradițional pe hârtie ca in toata lumea, desenele se copiau pe acetofan si se pictau. Diferenta cu restul țărilor era ca munca de copiere era manuala. Existau conturiste care copiau desenele cu toc si penita cu tus negru. In Spania lucrul asta era mai ușor si rapid. Se foloseau Aparatele de fotocopiat. Păstrau si calitatea desenului. Admosfera era extraordinara. Abia așteptam sa ajung la studiou. Eram prieteni cu toții. Lucram din pasiune.

RevistaCOMICS: Care e cea mai placută amintire din perioada Animafilm?

Bujor Ștefănescu: Toata perioada in care am lucrat la Animafilm a fost de frumoasă amintire.

RevistaCOMICS: Care e cea mai neplacută experientă de la Animafilm?

Bujor Ștefănescu: Cea mai neplăcută a fost desfacerea contractului de munca. Aflasera ca imi depusesem cererea de plecare. A doua zi un sectorist s-a prezentat acasă la mine sa mă întrebe unde lucrez. Ce coincidență. Noroc ca fusesem prevazator si aveam un compromis cu Cooperativa Arta Aplicată unde am lucrat un an de zile.

 

RevistaCOMICS: Ce v-a facut să plecati peste hotare?

Bujor Ștefănescu: A fost un cumul de motive nu doar unul singur. Situatia economica din țara era dezastuoasa. Eu aveam printre cele mai mici salarii din studiou si nu vedeam perspective optimiste la orizont. Din punct de vedere profesional îmi doream sa invat mai mult, dar nu existau posibilități. Nu puteam sa ies din tara, nu existau cărți despre animație, nici filme sau posibilitatea de a studia filmele la o moviola măcar. Nu exista internet. 

RevistaCOMICS: Cum a fost trecerea de la Animafilm la animatia din Spania?

Bujor Ștefănescu: Am ajuns in Madrid pe 4 septembrie 1982 într-o sambata si luni din următoarea saptamana cu ajutorul unui fost coleg, am început sa lucrez la studioul Cruz Delgado la lungmetrajul Aventurile lui Guliver. Nu stiam sa vorbesc spaniola dar limbajul desenului animat nu are nevoie de prea multe cuvinte. Animatia se făcea la fel ca in România pe hârtie care avea niște găuri ce intrau într-un pivot ca sa nu se miște. Diferenta e ca aici pivotul era in partea de jos si nu sus. Personal am considerat ca sus era mai comod dar m-am obișnuit. Apoi am trecut ca freelance la alte studiouri din Madrid si din toata tara.

 

RevistaCOMICS: Povestiți-ne, va rugăm, despre cum a fost să lucrați la The Jetsons?

Bujor Ștefănescu: In Madrid exista studioul Filman care era ca o sucursală a lui Hanna Barbera. Lucrau in exclusivitate pentru ei. Am apucat sa lucrez la cateva productii înainte ca studioul sa intrerupa colaborarea. H&B gasisera tari unde mina de lucru era mai ieftină. The Jetsons, The Paw-Paws, Lucky Luke au fost unele din ele. A fost o perioada importantă pentru mine, pentru ca am invatat foarte mult. Jurnalele ce le primeam de la HB erau pline de indicații. Asa am invatat limbajul gesturilor, cand trebuie sa clipeasca personajul si cel mai important, cum trebuie animat un personaj in timpul unui dialog. La Animafilm filmele nu aveau dialog.

Pe urma am lucrat cu alte studiouri care aduceau producții de afara. Asa am ajuns sa lucrez pt Disney la episodul Goofy Christmas, Seria Babar, Benjamin Blunchen, CapitanStar, Phantom Cat....

 

Aici făceam probele de mișcare. Era o camera video VHS conectata la un video Super Beta si la TV. Pe masa cu lumina dedesubt puneam desenele. Pe masa se vede masina de pivotat hartie.Am pus-o acolo doar ca sa apara in poza. Era un mod primitiv de a face probe de miscare dar nu aveam altul. Studiourile aveau aparate prea scumpe. Pe urma cind s-au perfectionat computerele au aparut si programe la indemina tuturor.

RevistaCOMICS: La ce alte proiecte interesante de animație ați mai lucrat?

Bujor Ștefănescu: Cu ocazia aparitiei internetului situația s-a schimbat. Înainte scenele se trimiteau în dosare și probele de miscare in caseta video VHS. Acum totul era mai comod și mai economic. Schimbul se facea prin internet. Dar ce a fost mai bine e ca am reusit sa comunic direct cu studiouri din afara Spaniei fără sa trec prin intermediari. Asa am colaborat cu Cartuna, Titmouse, Cartoon Conrad Prod. Sunnyside Studios,Dojo Production. Am avut prilejul de curand sa lucrez din nou pentru Disney la un scurtmetraj 360ª A Goofy Movie, Captain Underpants, Teenage Mutant Ninja Turtles, Spongebob, Woody Woodpecker, Teen Titans...

 

RevistaCOMICS: La ce lucrați acum?

Bujor Ștefănescu: Acum lucrez mai mult la filme publicitare si uneori la serii sau lungmetraje, dar mai rar.

RevistaCOMICS: Care e procesul de lucru?

Bujor Ștefănescu: Eu lucrez acasa. Am inlocuit discul de animație cu computerul. Animatia o fac pe Cintiq cu Adobe animate.

 

RevistaCOMICS: Care sunt animațiile preferate (clasice sau moderne) și ce animații noi ați recomanda?

Bujor Ștefănescu: Am rămas la parerea ca in filmele lui Tex Avery sta esența animației. E stilul care-mi place mie. Nu mă mai uit la filme de animație ca mi-ajunge. Dar am văzut o serie care mi-a atras atenția și am vazut-o dintr-o suflare. Acum trebuie să apară a doua temporada. Blue Eye Samurai. Animatia 3D mie nu-mi place, dar aici i-au dat aspect de 2D si scenele sunt foarte bine povestite. 

 

RevistaCOMICS: Cum credeți că va evolua animația luând în calcul inteligența artificială?

Bujor Ștefănescu: Cand a aparut animatia 3D se spunea că va duce la dispariția animației 2D. N-a fost așa. Acum au început sa anime în 3D dar cu aspect de 2D. Chiar am citit o știre în care se pare că la Disney se analizează posibilitatea de a revenii la animatia 2D tradițională. Asa și cu IA. E la indemana oricui să o folosească si rezultatul e spectaculos. Nu pot prezice ce se va intampla în continuare. Cred ca se va face tot posibilul ca filmele sa pastreze calitatea cu orice preț, indiferent de metoda folosită.

 

RevistaCOMICS: Sfaturi pentru animatorii la început de drum? 

Bujor Ștefănescu: Animatia e ca orice profesie vocationala. Dacă începi sa o practici cu gândul la cât vei câștiga, ai luat-o pe drum gresit. E o munca destul de dificila care te tine izolat in casa la masa de lucru. Trebuie sa dedici mult timp sa inveti in timp ce lucrezi studiind tot ce se poate. Acum internetul e plin de ajutoare in sensul asta. Eu recomand studierea scenelor care par interesante, fotograma cu fotograma. Asa învățau toti animatorii in Spania cînd am sosit. Toți aveam moviole și exista un singur videoclub care inchiria filme de animație de 8mm. Eu am cumparat apoi o camera de 16 mm și ma filmam interpretind anumite scene pe care le studiam într-un fel de rotoscop ce-mi construisem. Invatatul nu se termina niciodată.

Aici e rotoscopul construit de mine. Imaginea din camera de 16mm se proiecta pe lamina transparenta unde copiam imaginile pe hirtie. Faceam stop pe imagine si desenam repede. Daca intirziam prea mult riscam sa se arda pelicula. Aici abia venisem in Spania. Stateam cu chirie intr-un cartier mai ieftin. Eu am plecat apatrid. Mi-au luat cetatenia si nu ma mai puteam intoarce. A trebuit sa astept 10 ani pina am obtinut-o pe cea spaniola. Ca apatrid nu aveai voie sa pleci cu nici un ban sau carti. Doar 20 kg de haine. A fost foarte greu la inceput.

benzi desenate in revista Cutezatorii

Mulțumesc pentru interes si sper ca vreunui pasionat de animație sa i se para ca  e interesant ce am scris. Scuze pt greșelile ortografice. Eu scriu in romana"veche"  de înainte de 82, cand am venit in Spania.

Salutări

Bujor.

https://www.instagram.com/stefanescubujor/

https://vimeo.com/256232375

Povestea lui Harap Alb de Manuela Manita

Tanara ilustratoarea Manuela Manita, lanseaza la Gaudeamus albumul de benzi desenate "Povestea lui Harap Alb" ed. Grafic: Un basm clasic într-o transpunere vizuală surprinzătoare. Îl știm prea bine pe Harap-Alb, îi știm și pe Spân, pe Păsări-Lăți-Lungilă, pe Ochilă, Setilă, Gerilă și Flămânzilă, pe împăratul Roș și pe fiica lui. Aici îi vei întâlni pe toți, dar poate altfel decât vi i-ați închipuit, în viziunea fantastică a Manuelei Manița. Un basm clasic într-o transpunere vizuală surprinzătoare. [aici]

Citit un interviu cu Manuela Manita [aici]

interviu Carl Barks

interviu: Emanuel Pavel

A aparut noul numar al revistei #ARTSTAGRAM si in paginile ei gasiti si un interviu (pag 49) cu Emanuel Pavel, autorul noului album de la MiniGrafic "Lumea magica a lui Puf". Cititi online aici: [link] 

Interviu: Alexandra Gold

Cum a aparut ideea albumului "15 Noiembrie 1987"?

Alexandra: Ideea albumului ilustrat a luat fiinta in urma discutiei cu Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judetean de Istorie Brasov, pe care am avut-o inca de la inceputul anului. La invitatia pe care an primit-o mi s-a dat libertatea de a concepe o lucrare de autor, care sa ilustreze tot demersul pe care l-a avut revolta anticomunista pornita la Brasov. Am gandit albumul cap-coada, ca fiind impartit pe cateva capitole, in asa fel incat sa cuprind mai mult din atmosfera perioadei precursoare revoltei, dar si ce s-a intamplat dupa '87, si aici ma refer la cateva evenimente importante care dau de gandit oricarui pasionat de istorie. 

Alexandra si Nicolae Pepene la lansarea din Brasov

Ce inseamna pentru tine momentul 15 noiembrie 1987?

Alexandra: 15 Noiembrie 1987 reprezinta o fila de calendar marcata cu rosu, deci o data foarte importanta. Daca ne gandim, acest eveniment s-a petrecut inainte de Revolutie si asta spune ceva despre curajul pe care l-au avut atunci romanii, chiar daca au izbandit doi ani mai tarziu. Tatal meu lucra la Sectia 440, locul de unde a inceput revolta, impreuna cu colegii sai, si-a exprimat nemultumirile legate de taierile de salariu si a marsaluit afara pe strada , iar pentru mine este un model de urmat. Am respect pentru toti acei oameni care au sfidat regimul comunist si care tin memoria vie prin amintirile lor. 

Grafica din "15 Noiembrie 1987"

Care a fost partea cea mai grea? Cum a mers documentarea si cat a durat lucrul la album?

Alexandra: La inceput a fost usor, pentru mine cel putin a fost clara directia spre care am vrut sa o iau, si structura interna a albumului a luat usor forma dorita, am avut destule materiale pentru documentare, insa pe parcurs, au inceput sa apara si unele obstacole. La un moment dat mi-am dat seama ca e mai greu sa scriu textele decat sa desenez scenele cu multimea revoltata :) . A trebuit sa iau o scurta pauza si sa ma gandesc cum ar fi mai bine sa incep a scrie mai pe intelesul tuturor si pana la urma am gasit o cale de mijloc pentru ca frazele sa fie usor de parcurs. Toata perioada de lucru la album a durat din februarie pana in octombrie cu mici pauze, dar aproape in fiecare zi am desenat cate ceva, chiar si in weekend-uri. 

Schita din "15 Noiembrie 1987"

Cum a fost primit albumul in Brasov si unde se gaseste?

Alexandra: Am avut o lansare frumoasa, dupa difuzarea filmului documentar 'Doi ani prea devreme', publicul a fost receptiv si interesat sa achizitioneze albumul. Acum poate fi gasit la Muzeul Judetean de Istorie si Bastionul Tesatorilor si poate fi comandat si la adresa marketing@brasovistorie.ro. 

Participanti la evenimentele din 15 noiembrie 1987

Ai publicat 2 albume anul acesta, cum ai reusit? Ai mai avut si alte proiecte?

Alexandra: Anul acesta, pe langa albumul 15 Noiembrie, am mai lucrat la Povesti din Lumi si Timpuri, o culegere de benzi desenate scurte impreuna cu colegul meu Alexandru Lamba care si-a reluat postura de scenarist, veti gasi benzi mai vechi publicate deja in Revista COMICS dar si cateva povesti mai noi. Alte proiecte mai de nisa etnografica. ar fi carticelele 3 si 4 din seria Povestile Florilor scrise de Ion Dragoslav , un autor mai putin cunoscut. Am colaborat impreuna cu doamna Antonela Lungu pentru varianta scrisa si cea audio, cartile se numesc Legenda Zorelelor si Povestea Florii Soarelui. Acestea din urma si albumul cu Alex Lamba  pot si achizitionate de pe site-ul editurii: [link] 

Spune-ne despre "Povesti din lumi si timpuri" - de unde a pornit proiectul, cum lucrezi cu scenaristul Alexandru Lamba?

Alexandra: Proiectul a pornit din dorinta de mai publica ceva nou, a trecut destul timp de cand am scos Ora 12 si i-am zis lui Alex ca ar fi fain sa ne mai unim fortele. Acum cativa ani am publicat povestea lui, care se intituleaza Focurile Lumii Noi adaptata in banda desenata la editura Geek Network, iar acum am reeditat-o intr-o culegere de peste 80 de pagini insotita de alte bd-uri de ale mele si povesti de-ale lui, care compun un colaj plin de lumi si istorii alternative, Alex se pricepe sa scrie scenarii inedite si nu numai proza, este versatil si are calitatea de a clarifica lucrurile acolo unde eu nu reusesc sa le dau de capat.

Schita din "15 Noiembrie 1987"

Care e povestea ta preferata din album si de ce?

Alexandra:  Pentru mine nu exista o poveste preferata, am totusi momente pe care mi le amintesc si ma minunez de ele, ma mir cum de mi-au venit in minte anumite intorsaturi de situatie.  Ca referinta pot totusi sa dau exemple fara spoilere. Suflu, Os pentru Os, Focurile Lumii Noi, Fum si Abur.

Schita din "15 Noiembrie 1987"

Cea mai recenta banda desenata citita care te-a impresionat?

Alexandra: Cea mai recenta banda care m-a impresionat... Getii lui Burebista si Lumea Lor de Radu Oltean :)) . Stiu, nu e bd dar asta pentru ca intre timp hobby-urile mele m-au purtat spre alte noi pasiuni, o sa revin candva si la benzi desenate, la anul sper.

Pe Alexandra o gasiti pe facebook [link] si pe instagram [link]

interviu cu autorul "Goodbye Ceausescu"

 «Goodbye Ceauşescu». Este titlul unei benzi desenate semnate de Romain Dutter şi Bouqé. Un roman grafic sau mai exact un «road-trip documentar în România post-coministă» care este dealtfel şi subtitlul benzii desenate. Pe aproape 200 de pagini, cartea publicată la editura Steinkis relatează aventurile celor doi autori în România de azi. Periplul lor începe la Bucureşti pentru a continua apoi la Constanţa şi în Delta Dunării, la Timişoara, Sighişoara şi în Moldova. Romanul grafic începe însă cu o scurtă prezentare istorică a României şi în particular a epocii ceauşiste. De ce această alegere ne spune Romain Dutter în interviul care urmează. [interviu aici]

Puiu Manu cu Nicolae al României - Romanian Excellence in Art, Culture a...

Interviu Puiu Manu

Comics-Interview cu Sarah Burrini și Maria Surducan

Un interviu în care vei afla ce implică să fii autor de benzi desenate!

Două autoare de benzi desenate, două țări și două puncte de vedere diferite - Sarah Burrini și Maria Surducan vor discuta, într-un interviu, despre modul lor de lucru, despre viața lor cotidiană și despre cariera lor.

Participanții vor asista în direct la cum este conceput un desen și vor experimenta pe viu munca unui desenator.

La întrebări se va răspunde nu prin cuvinte ci prin desene, cu ajutorul unui creion de desenat. 

Discuția va fi moderată de Octav Avramescu de la Libraria Jumatatea Plinaîn limba engleză.

Octav Avramescu ne va prezenta câteva noi fanzine din proiectul Colportaj BD.

De asemenea, la final, publicul se poate informa și schimba păreri despre operele artiștilor germani și români într-o mică librărie de #comicscolportage, amplasată special pentru acest eveniment în Pavilion 32.

Interviu: Octav Ungureanu

Octav Ungureanu a raspuns la cateva intrebari legate de revista Harap Alb continua si editura HAC!BD pentru romaniancopywriter.ro. Puteti citi interviul [aici]

Interviu: Viorel Pirligras

“Strip Pressing” este o luxoasă revistă sârbească despre fenomenul BD şi a publicat în paginile ei numeroase prezentări şi interviuri cu artişti români precum Adrian Barbu, Alexandru Ciobotariu, Marian Mirescu sau Alex Talamba. Aflati mai multe: [aici]

Interviuri @ Bucuresti ComicsFest 2014

Multumim Geek Network si Great Snake pentru materialul realizat cu ocazia Bucuresti ComicsFest 2014

Orizonturi culturale: BDC

Emisiunea „Orizonturi culturale„ vă invită să treceți pragul Târgului Gaudeamus și să pătrundeți în lumea cărților. Vom răsfoi împreună volume interesante și vom călători în lumea benzilor desenate, odată ce vom păși în foaierul Teatrului Național ˜„Marin Sorescu„, transformat preț de cinci zile într-un regat al cărților.

mai multe detalii [aici]

Despre Bucuresti ComicsFest

Cate ceva despre Bucuresti ComicsFest pentru IQads: [link]

Interviu Hyperliteratura

Pe hyperliteratura.ro puteti gasi un interviu despre comunitatea din jurul Revistei COMICS si despre banda desenata romaneasca in general: [link]

Multumim Ilinca Damian!

Interviu MBD @ Otaku

Unul din interviurile luate de baietii de la GeekZone la Otaku, in acesta Alexandru Ciubotariu vorbeste despre Muzeul Benzii Desenate.

GeekZone youtube channel: [link]
GeekZone pe facebook: [link]

Tot de la Comic Con

reportaj de: complete-nonsense.com

Zona Independenta

Puteti asculta inregistrarea emisiunii Zona Independenta de la Radio Romania Cultural dedicata benzilor desenate: [aici]

Interviurile MBD - Andrei Moldovan

Primul din ce se vrea a fi o serie de interviuri pentru proiectul Muzeul Benzii Desenate. El este cu Andrei Moldovan, artistul din spatele lui Harap Alb Continuă. Interviul a fost realizat chiar cu ocazia lansării numărului 3 din revista amintită. Este o primă tentativă şi aş vrea să-i mulţumesc prietenului meu Ioan Bârlădeanu pentru ajutorul imens dat la montarea materialului. Sper sa vă placă.

www.muzeulbd.ro

Cu Maria Surducan despre ilustraţia de carte, BD, mâzgăleli şi planuri măreţe

Cititi intreg interviul: [aici]