Asterix - 65 de ani

Pe 29 octombrie 1959 era publicata prima pagina de banda desenata cu Asterix si Obelix in numarul 1 al revistei Pilote (apare si pe coperta). Personajele create de Rene Goscinny si Albert Uderzo au aparut de atunci in 40 de albume de benzi desenate cu 400 de milioane de exemplare vandute traduse in peste 100 de limbi in 80 de tari (unele tari publicand in mai multe dialecte) transformand cele 2 personaje in adevarate simboluri ale benzii desenate la nivel global!

Revista Pilote nr. 1/octombrie 1959

Primul numar al revistei Pilote, creata de Goscinny si Jean-Michel Charlier ca o contra oferta la revistele belgiene Spirou si Tintin care dominau piata francofona, s-a epuizat in prima zi - 300.000 de exemplare!

Primele schite pentru cei doi gali

Albert Uderzo (desenator) si Rene Goscinny (scenarist)

Cele 44 de pagini de banda desenata din prima poveste "Asterix le Gaulois" au fost publicate saptamanal in revista Pilote intre 1959 si 1960 iar in 1961 au fost prinse intr-un album:

Primul album Asterix Le Gaulois (1961)

Paginile acestui album sunt absolut pline de glume, poante si gag-uri vizuale, pentru ca fiecare pagina, aparand saptamanal, trebuia sa functioneze singura! Fiecare pagina individuala ofera o doza suficienta de umor si actiune si in acelasi timp duce mai departe firul narativ!

Interesant de urmarit cum de-a lungul acestui prim album, desenat pe parcursul unui an, personajele inca fragede evolueaza ca si character design. Diferentele sunt subtile dar sunt acolo!

Caesar in prima si in ultima pagina a aceluiasi album

Lui Asterix initial ii lipsesc pometii, are ochii mai mici
si parul la spate mai mare, nasul devine mai mare dar
mai rotunjit si prietenos

Obelix e aporape de nerecunoscut in primele cadre fata de
cum arata in prezentarea sa din album (el avand doar
un rol secundar in prima poveste) - are inclusiv un topor la brau
si coarne pe casca!

Panoramix e mult mai uracios la inceput, mustata si parul
sunt foarte diferite iar primele cadre merge cu un baston care
mai taziu nu mai apare

Si aici cum au evoluat personajele de-a lungul timpului, nu doar in primul album:

Puteti afla mai multe despre toate personajele [aici]

Primul album din 1961 s-a vandut in 6.000 de exemplare, 

al doilea album din 1962 - 20.000 de exemplare, 

al treilea 1963 -40.000 de exemplare, 

al patrulea 1964 - 150.000 de exemplare, 

al cincilea 1965 - 300.000 de exemplare

al saselea 1966 - 400.000 de exemplare

al noulea album - 1.2 milioane de exemplare vandute in doar 2 zile!

albumul nr. 39 "Asterix et le Griffon" din 2021 a fost tiparit in 5 milioane de exemplare

Lista completa de albume [aici]

Astazi benzile desenate cu Asterix sunt desenate de echipa Fabcaro (scenariu) si Didier Conrad (desen):

In ciuda popularitatii imense din Europa, Asterix nu a reusit sa cucereasca SUA... chiar daca are un album dedicat "Asterix and the great crossing" (1975) adaptat si in animatia "Asterix in America" (1994). Benzile desenate au fost traduse si publicate in SUA dar cu vanzari foarte modeste. Se pare ca publicul american hipnotizat de superhero comics nu e prea deschis la a citi benzi desenate despre istoria Europei, ba mai mult, Asterix e considerat... rasist! pentru portretizarea stereotipica a diferitelor popoare din Europa! 

Mai nou, catelul Dogmatix/Idefix apare in propria serie de benzi desenate (7 albume pana acum) si o serie animata:

Cu Asterix s-au facut pana acum 10 animatii - 7 desene animate clasice (animatie traditionala) intre 1967 si 1994 si 3 animatii 3D 2006-2018. O noua animatie este in lucru "Asterix: The Kingdom of Nubia" programata pentru 2026. Lista completa de animatii [aici]

S-au facut si 5 filme, destul de populare in Franta... dar, poate mai bine NU se faceau:

Iar Netflix pregateste o serie animata bazata pe povestea "Le combat de chefs", programata pentru prima parte a lui 2025:

S-au facut chiar cateva jocuri video de-a lungul timpului, cel mai reusit fiind de departe "Slap them all", lansat in 2021 si "Slap them all 2" din 2023, care imbina pefect elemente de banda desenata cu animatia si un gameplay foarte fidel universului creat de Uderzo si Goscinny, actiunea jocului urmand chiar povestile din albume:

Si, in apropierea Parisului exista un parc de distractii tematic:

De remarcat ca de-a lungul timpului indiferent cine a produs animatii, jocuri video sau alte produse oficiale intotdeauna a respectat character design-ul si directia data de creatori, simtindu-se doar eventuale limitari tehnice.

In tarile cu traditie in benzi desenate exista o intreaga piata dedicata figurinelor si statuetelor, de la jucarii de plastic pentru copii pana la adevarate statuete de colectie vandute pentru sute sau chiar mii de euro:

"50 ans de amitie" 3.500 - 4.000 EUR

 video [aici]

Uderzo admirand unul din cele 500 de exemplare produse in 2009

Recordul pentru cea mai bine vanduta lucrare originala este detinut de coperta albumului cu nr. 5 "Le Tour de Gaule d'Asterix" (1965), semnata de ambii autori, care s-a vandut in 2017 pentru 1.4 milioane de euro! [link]. Iar in 2021, recordul pentru cea mai scumpa plansa originala vanduta a fost stabilit la 430.000 de euro pentru o pagina din albumul nr 18 "Le devin"

In schimb, desenul original pentru coperta "Asterix et Cleopatra" nu s-a putut vinde anul trecut pentru suma asteptata de 500.000 de euro pentru ca licitatia a fost blocata de fiica lui Uderzo pe motiv ca lucrarea ar fi fost furata. [link]

In Romania, Asterix a fost publicat in anii '90 de Egmont Romania (6 albume) si acum de catre Grafic (6 albume pana la aceasta data)

Egmont Romania 1994 - 2000

Grafic 2017-2022

O mica comparatie intre albumele publicate de Egmont Romania intre 1994 si 2000 si albumele de la Grafic 2017-2022. Cele de la Egmont din anii '90 sunt necartonate, capsate (unele capse deja au ruginit) si pe o hartie poroasa de mai slaba calitate (probabil pentru a tine pretul de vanzare cat mai accesibil, chiar si asa pretul primelor 4 albume in doar 2 ani a fost: 1500 de lei, 2000, 3500 si 5000! - erau anii faimoasei "tranzitii de piata" cu inflatie galopanta). Albumele publicate de Grafic incepand cu 2017 sunt bineinteles la standarde moderne - coperti cartonate, print de calitate, lettering profesionist etc asa cum sta bine unei colectii de benzi desenate! plus ca cele de la Grafic sunt recolorate si diferenta e majora! Si unele coperti redesenate complet! Traducerea e cat se poate de ok la ambele edituri, poate la cele de la Egmont se simte putin limbajul mai de lemn al anilor '90.

Albumele cu Asterix in limba romana se gasesc in librarii sau se pot comanda de [aici] si mai nou la Carturesti Carusel se gasesc figurine cu personajele din universul Asterix:

Cu ocazia implinirii a 65 de ani s-a lansat si un ceas aniversar, cu cifre romane bineinteles (doar 500 de exemplare pentru 395EUR):

Si tot acum s-a lansat o editie aniversara a primului album, cu plansele originale si cu scenariul complet dupa care s-au facut! Doar 25 de euro intr-un tiraj limitat de 25.000 de exemplare. Se poate comanda [aici]

Iar in Paris pana pe 5 ianuarie 2025 poate fi vizitata expozitia:

Character design evolution: Droopy

de ftfthecartoonist

O incursiune in istoria si evolutia benzii desenate

read in English here: [link]

 

Toata aceasta incursiune neplanificata in ce inseamna banda desenata a inceput de la un simplu desen in care semnalam pronuntarea exagerat americanizata a cuvantului "comics", termen de origine americana desigur, dar el nu e sinonim DOAR cu "superhero comics", Marvel sau DC Comics ci are o istorie foarte lunga si complexa, cu valente si detalii interesante pe care si eu le-am descoperit de abia acum. Gasisem undeva ca termenul vine de la "comical mix" sau si mai sigur de la "comic strip" (banda amuzanta) facand referire la primele serii de benzi desenate de doar cateva cadre care apareau in ziarele americane de la sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea. Fenomenul comics a explodat si evoluat o data cu aparitia lui Superman in 1938, marcand GOLDEN AGE OF COMICS dar astazi se afla intr-un declin incet dar sigur din foarte multe motive de la reboots peste reboots si reinterpretari (unele mai neinspirate ca altele), pana la suprasaturarea publicului cu superhero movies (unele mai proaste ca altele), mutand tot mai mult interesul cititorilor catre graphic novels sau benzi desenate digitale.

BANDES DESSINES, de unde am preluat si noi in romana termenul de "benzi desenate", se refera practic la o BANDA desenata - o adaptare a termenului american [COMIC] STRIP, insemnand o succesiune de desene (de la doar 3 cadre pana la sute de pagini) legate de un fir narativ. Banda desenata franco-belgiana este de departe cea mai dezvoltata din Europa, impunandu-se prin creatii recunoscute la nivel mondial ca Tintin, Asterix, Strumfii, Lucky Luke si multe multe altele. Exista chiar albumul standard franco-belgian - A4, 48 de pagini, coperti cartonate. Oferta de banda desenata franco belgiana e absolut impresionanta prin multitudinea de subiecte, domenii si stiluri abordate, de aceea si publicul e atat de numeros - fiind imposibil sa intri intr-o librarie de benzi desenate si sa nu gasesti un album care sa te atraga. Mult mai multe despre istoria si evolutia benzii desenate franco-belgiene: [aici] 

Chiar daca in Japonia "manga" e sinonim cu "benzi desenate" sau "comics" si face referire la ORICE fel de banda desenata indiferent de provenienta, MANGA reprezinta benzile desenate japoneze, mai toate in acelasi stil (ochii mari, nas mic, personaje foarte expresive si dramatice) de cele mai multe ori alb negru si, o diferenta majora fata de comics sau banda desenata, manga se citeste bineinteles de la dreapta la stanga.  Cuvantul MANGA 漫画  in japoneza e compus din 漫 MAN -care s-ar traduce aproximativ prin "schita" (in engleza: whimsical sau impromptu) si 画 GA -  "imagini" iar cel mai important nume din istoria manga este cu siguranta Osamu Tezuka supranumit "godfather of manga", creatorul, printre multe altele, al lui AstroBoy. Oricum ar fi MANGA e un fenomen care astazi, mai mult ca niciodata, a cam cucerit toata lumea, inclusiv Romania.

In caz ca nu stiati in italiana la banda desenata se spune FUMETTO sau FUMETTI la plural, facand aluzie la faptul ca bulele de dialog ies din gura personajelor precum... fumul de tigara.

In spaniola povestile sunt HISTORIAS iar benzile desenate HISTORIETAS! povestea fiind bineinteles foarte importanta intr-o banda desenata, fie ca vorbim de un comic strip de doar 3 cadre sau un roman grafic de sute de pagini.

In suedeza, la "banda desenata" se spune SERIER, probabil o traducere a englezescului "strip", facand referire la succesiunea de imagini/seria de cadre care vin unul dupa altul intr-o banda desenata. 

Mi s-a parut foarte interesant cum in 3 limbi diferite termenul prin care s-a tradus/adaptat "banda desenata" face referire la un alt element esential: bula de dialog (fumetto), povestea (historietas) si succesiunea cadrelor (serier)

Tot la poveste facea referire si Rodolphe Töpffer (1799–1846) pictorul elvetian considerat de multi parintele (sau macar bunicul) benzii desenate, atunci cand si-a denumit lucrarea cu desene amuzante "histoire en stampe" - poveste in stampe (imagini tiparite). Desenata in 1827 si publicata de abia in 1837 in Geneva, in 1841 in Londra si in 1842 in SUA, "Histoire de Mr. Vieux Bois"/"The Adventures of Mr. Obadiah Oldbuck" e considerata prima carte de benzi desenate! Povestioarele sale satirice sunt o oglinda a primei jumatati a sec 19 si sunt desenate in CADRE succesive, el fiind acreditat cu introducerea acestui instrument in arta vizual-narativa. lipsesc insa bulele de dialog - textele sunt scrise dedesuptul imaginilor. Bula de dialog este "inventata" oficial de abia in 1896 (desi altii macheaza revista satirica The Glasgow Looking Glass din 1825) de americanul Richard F. Outcault cand personajul sau Yellow Kid din comic strip-ul Hogan's Alley trece de la replici scrise pe bluza sa galbena la replici (mai lungi) scrise intr-o bula...

Il aveti in fata pe primul "comics superstar" - primul personaj de benzi desenate care a ajuns intr-adevar faimos fiind citit zilnic de cateva sute de mii de oameni pe la sfarsitul secolului al XIX-lea! El este Yellow Kid, creat de Richard F. Outcault pentru seria "Hogan's Alley" si a aparut prima data in ziarul "New York World" al lui Joseph Pulitzer intre 1895 si 1898. Era o epoca in care ziarele incercau sa atraga tot mai multi cititori (cand oricum nu toata lumea stia sa citeasca sau cel putin nu in engleza) si faceau asta introducand tot mai multe ilustratii, caricaturi si comic strip-uri in paginile lor, iar cand New York World a inceput seria foarte populara "Hogan's Alley" COLOR a devenit rapid cel mai citit ziar din New York si din SUA. Yellow Kid (pe numele sau Mickey Dugan - un pusti sarac de origine irlandeza) cu replicile gresit gramaticale in jargon de ghetou scrise pe camasa de noapte a devenit atat de popular incat ziarul rival New York Journal l-a "suflat" pe creatorul sau pe un salariu mult mai mare si cand a inceput sa publice seria a devenit EL cel mai citit ziar din NY! In paralel, New York World (ziarul care il publicase initial) a angajat un alt desenator, George Luks, care sa faca in continuare ilustratii si comic strip-uri cu Yellow Kid, acesta ne fiind marca protejata (alimentand si mai mult rivalitatea dintre proprietarii celor 2 ziare Joseph Pulitzer si William Randolph Hearst: [link]). Astfel, cele mai mari 2 ziare din New York (si implicit din SUA) publicau pagini mari color, predominant galbene, tot mai vulgare, mai incisive si mai amuzante cu Yellow Kid - aceste pagini ajungand sa fie denumite YELLOW PAPERS! De abia mai tarziu cand si alte ziare, urmand modelul NY World si NY Journal, au inceput sa aiba pagini intregi cu comic strip-uri aparand denumirea de FUNNY PAPERS sau FUNNY PAGES PS: tot de la Yellow Kid vine denumirea de YELLOW JOURNALISM - jurnalism senzationalist, uneori fals, jurnalismul de tabloid, orice pentru a atrage cititori/telespectatori/followeri etc. ar fi echivalentul "click baiting"-ul de astazi.

La inceputul secolului al XX-lea, comic strip-urile, inca in faza incipienta, au devenit rapid un instrument foarte important in strategia ziarelor din SUA pentru a-si mari audienta (nu mai spun ca ziarele aveau o cu totul alta importanta decat azi fiind principala sursa de informare. nici macar radioul nu era prea raspandit), oamenii cumparand anumite ziare pentru a citi, printre altele, comic strip-ul preferat. Primele serii cu un impact major au fost Yellow Kid (Hogan's Alley, 1895), The Katzenjammer Kids (redenumit The captain and the kids, 1897-2006!!!), Happy Hooligan (1900-1932), Mutt and Jeff (1907-1983!!!), Little Nemo in Slumberland (1907-1927), Gasoline Alley (1918 pana in prezent!!!) si multe multe altele! Printre ele si Thimble Theatre (1919 - 1938) unde  in 1929 a aparut ca personaj secundar un marinar ochios cu defect de vorbire pe care s-ar putea sa-l cunoasteti. Aceste seriale in benzi desenate mereu amuzante, slice-of-life, adventure sau mai tarziu detective stories apareau in ziare din toata America zilnic alb-negru iar duminica color (sunday comics) si au ajuns sa fie denumite "the funnies" sau "funny pages" iar primele colectii de comic strip-uri publicate sub aceeasi coperta incepand cu anii 1920 reprezinta practic primele comic book-uri asa cum le stim astazi.

COMIX nu e doar o rescriere "cool" a cuvantului "comics" ci se refera in mod specific la miscarea underground din lumea benzilor desenate americane din anii 60-70 caracterizata prin continut explicit (sex, violenta, droguri), satiric, subversiv (anti-establishment, counter-culture), fara cenzura, self-published si in general X-rated - de unde si "X"-ul din "comix". Primele benzi desenate underground au aparut in SUA inca de prin anii 1920 sub forma unor reviste mici de buzunar cu benzi desenate... foarte vulgare, chiar pornografice, multe cu vedete si personaje cunoscute ale vremii (de la Mickey Mouse si Dick Tracy pana la Clark Gable sau Babe Ruth), distribuite pe sub mana in baruri, barber shop-uri, garaje si chiar moteluri ieftine din Mexic, care le lasau clientilor pe noptiera - de unde denumirea de "Tijuana Bibles". In unele orase chiar MAFIA se ocupa de distributia lor si se spune ca erau lectura preferata a lui Al Capone! Dar miscarea underground comix a explodat de abia dupa ce in anii 50, in urma uor scandaluri cu adolescenti care citeau benzi desenate (cum faceau aproape TOTI adolescentii de la acea vreme) a fost introdus Comics Code Authority menit sa reglementeze pana la sange ce avea voie sa apara in revistele de benzi desenate astfel incat sa nu mai "corupa mintile tineretului american". Ca o lupta impotriva acestei cenzuri excesive artisti ca Robert Crumb, Harvey Kurtzman, Jack Edward Jackson aka Jaxon si multi multi altii au inceput sa produca exact ce nu aveau voie - practic "sex and drugs and..." mostly sex and drugs - miscarea underground comix suprapunandu-se si peste schimbarile culturale aduse de miscarea hippie. Au urmat multe vizite la tribunal din partea autorilor, editorilor si distribuitorilor de astfel de publicatii. Interesant e ca marii editori din industrie - Marvel si DC Comics au sustinut lupta impotriva micilor edituri care publicau comix foarte populare - nu neaparat pentru ca aveau inalte standarde morale, ci pentru ca voiau sa-si elimine concurenta, ceea ce usor-usor s-a si intamplat. Influenta comix in cultura americana si nu numai a culminat in anii '70 cand s-au produs inclusiv animatii foarte populare cum ar fi "Fritz the Cat" si altele, inclusiv seria Monty Python din UK isi gaseste influenta aici (actorul britanic John Cleese incepandu-si cariera ca scenarist la una dintre revistele de underground comix ale lui Harvey Kurtzman). Comix ramane in continuare un termen care se refera la benzile desenate underground.

De cum a aparut internetul, autori au inceput sa publice online comics si benzi desenate - de cele mai multe ori comic strip-uri de cateva cadre sau chiar un singur cadru. Ele au primit denumirea deloc surprinzatoare de WEBcomics. Primul webcomic oficial ar fi Dr. Fun de David Farley publicat incepand cu 1995 pana in 2006 (desi unii au identificat "Witches and Stitches" de Eric Millinkin uploadat inca din 1985 pe CompuServe - un fel de proto-internet). Odata cu raspandirea internetului au inceput sa apara tot mai multe si mai populare webcomicuri - serii ca Penny Arcade, xkcd, Homestuck , Oglaf, WUMO, Owlturd si multe multe altele (chiar si cateva de autori romani - Fredo & Pidjin Comics, comics.cevamarunt si astazi Utopia Balcanica si Auzite în STB), fiecare cu un stil unitar, personaje recurente, gazduite pe site-uri proprii unde fanii puteau citi zilnic sau saptamanal cate un episod, se puteau abona la newslettere sau prin RSS, mai tarziu puteau sustine prin patreon sau kickstarter publicarea si in print a webcomicului respectiv. Diverse alte site-uri au inceput si ele sa publice webcomicuri pe acelasi sistem cum ziarele publicau comic strip-uri - cel mai bun exemplu fiind Dilbert de Scott Adams care era si inca e publicat atat in print cat si online. Popularitatea webcomicurilor a scazut din pacate o data cu raspandirea social media, cand foarte multi utilizatori pur si simplu nu mai vizitau alte site-uri inafara de platforma respectiva iar postarea si repostarea webcomicurilor (uneori cu stergere site-ului sursa) a facut tot mai dificila monetizarea... plus ca nevoia de entertainment rapid si amuzant pe internet a inceput sa fie satisfacuta de fenomenul MEME... Dar webcomicurile nu au murit, multe dupa cativa ani de aparitii online au ajuns si in print, au aparut si platforme dedicate ca GoComics, TinyviewComics, Tapas sau Webtoons, chiar daca unele au facut mai mult rau decat bine fenomenului...

WEBTOONS teoretic ar fi sinonim cu "webcomics" pentru ca sunt benzi desenate publicate online, doar ca nu sunt benzi desenate sunt manga sau mai exact MANHWA, pentru ca au pornit din Coreea de Sud (si s-ar traduce in engleza in "printed cartoons"), odata cu aparitia internetului si au explodat impreuna cu raspandirea smartphone-ului. asa cum manga, cosplay si k-pop au cucerit adolescentii din intreaga lume in ultimii ani, webtoons au cucerit internetul insumand in 2023 o valoare de piata de 8,28 miliarde de dolari (!!!) la nivel global - in conditiile in care in 2023 piata de comics in SUA si Canada a fost estimata la doar 1,87 miliarde in 2023 (cu o scadere de 7% fata de 2022). Webtoons sunt foarte populare in Asia, SUA si tot mai mult si in Europa, de unde si cifrele imense atat de venituri cat si de cititori si creatori. Fata de manga, conceptul de webtoons vine cu cateva mari schimbari/imbunatatiri semnificative: sunt color si pline de efecte speciale - glow de exemplu si rim light care sunt folosite excesiv (spre deosebire de manga traditional alb-negru), sunt accesibile foarte usor online cele mai multe gratuite si sunt mult mai putin cenzurate - practic oricine poate desena (mai) orice, cele mai populare genuri fiind ROMANCE si FURRY... iar publicul tinta e 17-25 de ani, din care 2 treimi de sex feminin. Webtoons sunt caracterizate prin faptul ca se citesc pe verticala scrolland in jos (unele episoade au pana la 70-80 de cadre sau cum sunt le numesc ei "cut-uri"), ceeea ce Scott McCloud numea inca din anul 2000 "the infinite canvas". Exista doar cateva mari platforme care au monopolizat aceasta piata, cativa creatori au reusit sa castige milioane de dolari anual dar vasta majoritate de creatori sunt overworked si underpaid, existand si foarte multe scandaluri si cazuri de burnout, inclusiv... definitive... Printre miriadele de serii de webtoons despre adolescenti indragostiti (care toate arata exact la fel) incearca sa-si faca loc si cativa creatori de webcomics dar e clar ca internetul, cel putin publicul adolescent, a fost cucerit de acest fenomen, a carui amploare si eu am descoperit-o de abia acum...

Dupa atatea interpretari si reinterpretari a conceptului de banda desenata ajungeam si la cea care, dupa parerea mea, le inglobeaza pe toate! Will Eisner (1917-2005) a facut istorie cu supereroul sau The Spirit (1940-1952 - comic strip zilnic + o revista de 8 pagini inserata in ziarul de duminica), cu manualele sale cu instructiuni si benzi desenate pentru armata americana (1941-1972 - personaje ca Private Dogtag sau Joe Dope), cu romanele sale grafice (nu e cel care a inventat termenul dar l-a popularizat producand incepand cu 1978 25 de romane grafice foarte bine vandute pana in ziua de azi) si cu cartile sale despre cum se fac benzile desenate (recomandate si in prezent de foarte multi profesionisti)! Mostenirea sa e enorma si nu degeaba San Diego Comic Con ofera anual Will Eisner Awards (practic premiile Oscar pentru banda desenata). De-a lungul carierei Will Eisner a experimentat continuu si a impins granitele a ceea ce poate face si transmite banda desenata pe care a scos-o din zona "divertisment usor pentru copii si adolescenti" si a dus-o in zona de ARTA si de GEN LITERAR. El a denumit asta ARTA SECVENTIALA si o defineste simplu ca fiind "aranjarea imaginilor succesive pentru a spune o poveste". Foarte interesant e si ca el spune ca a ales sa deseneze alb negru pentru ca e cea mai apropiata forma de scrisul de mana. De mentionat si ca incepand de anul trecut puteti citi primul sau roman grafic "A contract with God" in limba romana de la Grafic.

Si ca o concluzie si mai finala, asta e definitia pe care o aud cel mai des de la copii cand ii intreb "ce sunt benzile desenate?", raspunsul lor vine simplu si inocent: "povesti in imagini"

Octav Ungureanu

ilustrator si autor de comics

editor Revista COMICS

organizator Bucuresti ComicsFest