Sunday, July 25, 2021

Recorduri in benzi desenate

Cea mai lunga banda desenata: 
267.38 metri desenati de ilustratoarea pakistaneza Unaiza Ali Barlas
record stabilit pe 12 martie 2017 [link]


Cel mai mare comic strip:
compus din 600 de bucati insumand 41x14m
totul pregatit de elevii Gentry Highschool din Indianola, Missisippi 
record stabilit in iunie 2003 [link]

Cel mai mare cadru de banda desenata:
un cadru din "The lost tomb of Alexander the Great" 30x24m 
in Sarajevo, Bosnia si Hertegovina
record stabilit in 2015 [link]

Cea mai mare revista de benzi desenate:
The CruSader: Agent of Vatican de Omar Morales 
record stabilit in august 2014 [link]

Cea mai mare banda desenata:
lunga de 1.000 m desenata de 111 elevi din Franta in mai putin de 24 de ore
record stabilit in mai 2011 [link]

Cea mai mare manga:
1.000x703mm si 13.75 kg greutate
Attack on Titan 
record stabilit in aprilie 2021 [link]
Cea mai mare colectie de benzi desenate:
peste 100.000 de reviste individuale detinute de americanul Bob Bretall
record stabilit in 2014 [link]

Cea mai scumpa revista de benzi desenate:
3.2 milioane de dolari - Action Comics #1 [link]

Cea mai scumpa lucrare originala de benzi desenate:
3.8 milioane de dolari - o varianta nefolosita de coperta pentru albumul Tintin Blue Lotus [link] [youtube]

later edit:
Cele mai scumpe lucrari originale de banda desenata:
Egypian Queen de Frank Frazzetta: 5,4 milioane dolari
[link]

Bonus: 
cele mai scumpe lucrari originale de benzi desenate vandute in ultmii 10 ani: [link]

Monday, July 19, 2021

Saturday, July 10, 2021

De ce e Romania altfel SI la capitolul benzi desenate

A fost nevoie sa ajung in Leskovac, Serbia la Balkanska smotra mladih strip autora (Intalnirea tinerilor autori de benzi desenate din Balcani) ca sa inteleg de ce la noi banda desenata e un domeniu atat de putin cunoscut publicului larg si de ce nu avem practic o cultura a benzii desenate in Romania! 

Nici nu vorbim de tarile cu traditie ca America, Japonia sau Franta (unde, de exemplu, apar peste 20.000 de titluri noi pe an, spre deosebire de Romania, unde intr-un an daca apar 30 de titluri noi e bine! cu tot cu self publishing), nu indraznim sa ne comparam nici cu tari ca Germania, Spania, Italia, Polonia si chiar Ungaria DAR nu eram pregatit sa aflu cat de prost stam si comparativ cu Croatia, Bosnia si Serbia (cea din urma, la o populatie de 7 milioane avand cateva SUTE de autori de benzi desenate, pe cand noi de abia ajungem la vreo 60 cu maxima indulgenta)... Probabil singurele tari care stau si mai prost ca noi sunt Bulgaria, Republica Moldova si Albania (care oricum sunt mai mici si numai de benzi desenate nu le arde, mai ales ultimele doua...)

1. COMUNISMUL 

Da! In primul si in primul rand, motivul pentru care nu avem o cultura a benzii desenate in Romania este comunismul, care a facut atat de mult rau dezvoltarii culturale pe toate palierele, inclusiv cand vine vorba de banda desenata! Da, si tarile din fosta Yugoslavie (Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Macedonia) au trait in comunism dar carismaticul Tito, nu se compara cu bocancul sovietic (yugoslavii au luptat singuri impotriva nazistilor in WW2, ei nu au fost "eliberati" de tancurile sovietice care au uitat sa mai plece) sau cizma ceusista, care stim cu totii, sau ar trebui sa stim! cum a sugrumat romanii si i-a spalat pe creiere cu repercursiuni palpabile pana in ziua de azi! In timp ce in Yogoslavia, nu exista cenzura si autorii de benzi desenate erau incurajati in fel si chip sa deseneze, mai ales benzi desenate istorice (a existat totusi auto-cenzura - nu se apuca nimeni sa ii denigreze in benzi desenate pe Tito sau mai marii partidului pentru ca nu ar mai fi fost publicat sau distribuit), in Romania putinele pagini de benzi desenate care apareau in revistele de propaganda ale partidului (ca altele oricum NU erau), trebuiau sa fie APROBATE, asta daca nu veneau deja scenariile scrise si aprobate "de la centru"

"Si banda desenata, ca oricare alta forma de exprimare artistica din acele vremuri, a fost profund si dureros marcata de intruziunea politica. [...] Benzile desenate din Romania comunista au servit multa vreme ca subtile instrumente de propaganda ideologica, menite sa-i amageasca pe tinerii cititori cu binefacerile noului regim, sa rescrie istoria recenta sau mai indepartata a poporului nostru si sa-i motiveze pe elevii mai putin silitori, prin exemplul unei intregi galerii de personaje negative, nedemne de cravata rosie de pionier" 

fragment din "Istoria benzii desenate romanesti", (ed. Vellant 2010, autor Dodo Nita)

Practic, in Romania pe vremea comunismului, ca si banda desenata de larg consum, existau doar revistele de partid cum ar fi Cravata Rosie, Cutezatorii, Soimii Patriei (mai pronuntati o data numele revistelor) si revista Pif la care aveau de fapt acces putini oameni si nu fara efort! Acestea sunt benzile desenate care au crescut generatii intregi - vorbim si astazi de "generatia Cutezatorii" sau "generatia Pif" (NOROCUL nostru ca PIF era o revista a Partidului Comunist Francez si astfel era permisa circulatia ei in Romania). Cate ceva despre benzile desenate din comunism: [aici] si [aici]

mai multe benzi desenate romanesti clasice: [aici]

Nici dupa '90 nu am stat mai bine, pentru ca inflatia galopanda a facut ca putinele initiative in lumea benzilor desenate sa dea faliment dupa cateva numere. Noroc ca, nu stiu prin ce miracol, a existat vreo 2 ani revista Mihaela (cu benzi desenate de Nell Cobar, Albert Poch, Luminita Cazacu, Adrian Andronic si multi altii) si mai ales Egmont Romania care a crescut noi si noi generatii de cititori de banda desenata prin revistele Mickey Mouse, Bamse, Familia Flintstone, Bugs Bunny plus toate albumele clasice Disney, Asterix (daca nu exista Egmont Romania, eu unul probabil as fi devenit pasionat/consumator/cititor de banda desenata de abia in tinerete si nu in copilarie, sau poate nu ma prindea deloc "microbul"). Nu stiu daca managementul prost sau pur si simplu vanzarile tot mai mici, au facut marea editura scandinava Egmont, prezenta in mai toate tarile din Europa, sa se retraga din Romania, lasand in urma ei un desert (tin minte ca prin anii 2.000 singura banda desenata la care aveam acces - inafara de revista Donald Duck care devenise o fituica care aparea o data la 2 luni - era Mickey Parade, care costa considerabil si se aduceau doar 2-3 exemplare in pasajul de la Universitate) unde cu greu s-a "renascut" banda desenata dupa 2010 o data cu lansarea "Istoriei Benzii Desenate Romanesti" isotita de Saloanele Europene de Banda Desenata dar si mai tarziu o data cu fenomenul "Harap Alb continua" in 2012. Acum locul Egmont pare sa fie acoperit la noi de editura Grafic (titluri care in alte tari apar traduse de Egmont, la noi sunt traduse de Grafic) care duce mai departe misiunea de a crea si creste un public de banda desenata! cu titluri pentru toate varstele si toate gusturile si mai ales cu distributie nationala si la preturi accesibile!


In timp ce la altii, banda desenata s-a dezvoltat de la an la an, timp de zeci de ani, aparand tot mai multe publicatii, edituri, fanzine, evenimente si odata cu ele crescand bineinteles si numarul cititorilor de bd (si a viitorilor autori) creandu-se practic o CULTURA a benzii desenate, la noi destula vreme a cam batut vantul, atat ca productie autohtona cat si ca traduceri; si generatii intregi au crescut fara sa stie macar de existenta acestui fenomen! (prin 2013 am participat cu proaspat lansata revista de benzi desenate "Harap Alb continua" la Gaudeamus, si imparteam fluturasi publicului tinta (subliniez public tinta - copii, adolescenti, tineri adolescenti, care macar pareau sa stie sa citeasca) si am fost suprins si de-a dreptul demoralizat sa vad cat de putini stiau ce-i aia "banda desenata" dar macar cand vedeau revista erau sincer impresionati (mai putin 2 fete, care au zis "aaa un fel de manga?" si cand au rasfoit revista au spus dezamagite: "aaa... dar sunt in romana...")


2. SPRIJINUL DE LA STAT

La capitolul asta, Croatia sta cel mai bine (dintre tarile fostei Yugoslavia), unde statul nu numai ca sprijina financiar autorii si editorii de benzi desenate dar mai apoi tot el cumpara revistele si albumele pentru a le distribui in bibliotecile de stat! Peste tot in tarile din fosta Yugoslavie exista SCOLI de benzi desenate si sectii speciale in facultatile de arta iar fiecare orasel mai mare, dincolo de expozitiile ocazionale, are cate un eveniment semnificativ de benzi desenate (salon/festival etc), toate cu un suport mai mic sau mai mare de la stat. Pai a auzit cineva de la Focsani sau Barlad vreodata de banda desenata?! Bineinteles, si la noi sunt cateva proiecte notabile realizate de institutii ale statului ca Festivalul de Benzi Desenate Istorice de la Brasov sau "Istorii din '89 in benzi desenate", ambele fiind produse de Muzeul Judetean de Istorie Brasov (care apropo, acum plimba expozitia Festivalului din 2020 prin toata tara - a fost la Brasov, Sibiu, Deva, Baia Mare, acum e la Craiova si urmeaza Cluj, Bucuresti si alte orase) dar asta e exceptia care confirma regula. In rest, in Romania, avem doar o mana de programe culturale care acorda finantare (cum ar fi AFCN) pe care se bat sute si sute de proiecte (intr-un an, cineva care aplicase cu un proiect de banda desenata, povestea ca un procent semnificativ din putinele carti aprobate erau religioase...). Si poate cel mai dureros e  ca din pacate pentru Ministerul Educatiei banda desenata e ca si inexistenta! desi potentialul e imens! Cred ca orice materie, pentru orice varsta poate avea ca suport si benzi desenate!

PS: Crowdfunding-ul pare sa fie o solutie mult mai viabila! un exemplu bun fiind recent finantatul album The Lost Sunday.

3. ATENTIA PENTRU COPII

Dincolo de banda desenata pentru copii, care se mananca pe paine in orice tara, peste tot se tin cursuri si ateliere de benzi desenate pentru copii! In Macedonia exista chiar "comics colonies" (tabere de benzi desenate). La noi poti sa numeri pe degetele de la mana unui strungar accidentat cati oameni tin din an in paste cate un atelier, desi copiii si parintii par sa caute cu frenezie asa ceva! Un motiv in plus pentru care ma bucur ca am avut ocazia sa tin un curs online "Cum sa faci webcomics" unde au participat nu mai putin de 400 de copii! (curs in urma caruia am compilat manualul cu acelasi nume: [link]) In Leskovac, de exemplu, am vazut desene si benzi desenate facute de copii afisate si in cea mai importanta biserica a orasului (care apropo avea si loc de joaca pentru copii in curtea ei) si in Muzeul orasului, locuri unde se tin periodic astfel de ateliere. Nu mai zic de Scoala de benzi desenate din Leskovac!!! care a "produs" pana acum peste 1.500 de artisti vizuali care au devenit pictori, animatori, tattoo artists sau, bineinteles, autori de benzi desenate - peste 100 de autori sarbi lucrand cu edituri din Franta! - vorbim deja de "scoala sarbeasca de banda desenata"!


si ca un mic bonus romanesc as adauga: 4. Diviziunea in "industrie"

Peste tot exista tensiuni si chiar conflicte deschise intre unii autori/editori etc DAR intr-o scena locala de benzi desenate cu sute de autori si zeci de evenimente anual, nu intereseaza pe nimeni ca X nu se intelege cu Y sau ca Z nu participa la evenimentul sau proiectul lui X... in schimb, la noi, unde avem cateva zeci de autori si o mana de oameni care organizeaza 3 evenimente pe an, acest lucru se simte si nu face decat sa tina domeniul pe loc. Aceste conflicte mai mici sau mai mari fac ca micul public pasionat de benzi desenate sa piarda accesul la destule creatii de banda desenata fara a avea ocazia sa-si faca propria parere. Una e cand cate un pasionat se chinuie singur cu banii din buzunar sa faca un eveniment, o expozitie etc (si i se mai si da in cap) si alta e cand 2-3-4 oameni fiecare cu resursele lui se pun la o masa si lucreaza impreuna! Ca sa nu mai spun ca, intr-o scena atat de mica, m-as fi asteptat ca entuziasmul oamenilor din "industrie" sa fie mai mare, si fiecare sa promoveze macar din cand in cand si proiectele altora, dar... din pacate RevistaCOMICS este printre singurele canale care a promovat tot timpul ORICE proiect de banda desenata indiferent de gusturi, preferinte sau relatii personale... lansand la alegerea publicului ce sa cumpere si ce nu.


Bineinteles lista motivelor pentru care piata benzilor desenate romanesti e subdezvoltata poate continua si putem dezbate la nesfarsit, dar astea sunt cele cateva argumente mari si late care mi-au sarit in ochi mie personal comparand situatia din Romania cu cea din tarile participante la Leskovac si singura mea speranta e ca poate reusim sa invatam ceva...

Octav Ungureanu 
autor comics & ilustrator 
editor wannabe RevistaComics
organizator Bucuresti ComicsFest

Thursday, July 1, 2021

CAN for Balkans

CAN for Balkans e un nou proiect de benzi desenate istorice coordonat de Muzeul Judetean de Istorie Brasov, organizatorul Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov si editorul albumului "Istorii din '89 in benzi desenate". De data asta, proiectul pune bazele primei retele europene de benzi desenate istorice! Partenerii proiectului sunt Centre Belge de la Bande Dessinée, Ministerul Culturii din Albania, Стрип центар на Македонија-Велес (Centrul de Benzi desenate din Macedonia) si Scoala de Benzi Desenate Nikola Mitrovic Kokan din Leskovac Serbia. Can for Balkans isi propune sa studieze si sa creeze benzi desenate istorice care trateaza Balcanii la intersectia intre Istorie, Arta si Propaganda.


Mai multe [aici]

Tuesday, June 29, 2021

Cum a fost la Balkanska smotra mladih strip autora

In weekend-ul 25-27 iunie Leskovac, micul oras din sudul Serbiei a devenit locul de intalnire pentru autori si editori in special din Serbia, Croatia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Romania dar si Belgia, Turcia si alte tari din Europa. Aflat la a XXIII-a editie  Balkanska smotra mladih strip autora (Intalnirea tinerilor creatori de benzi desenate din Balcani) a adunat in expozitie lucrarile a aproape 3.000 de autori din 80 de tari si peste 30 de autori, editori si istorici de benzi desenate. Casa de Cultura a gazduit evenimentul finantat partial de autoritatile locale si organizat cu pasiune de scenaristul, editorul si autorul de benzi desenate Marko Stojanovici. Iar mansarda a fost locul unde s-au tinut prezentari si mai ales discutii  despre banda desenata in general. Tot aici isi desfasoara activitatea si scoala de benzi desenate coordonata de acelasi Marko Stojanovici. La deschidere a fost plin de oameni, dupa cum se poate vedea aici: [video] dar in restul timpului festivalul a fost dedicat interactiunii intre autorii si editorii din diversele tari participante, dupa cum ii spune si numele Intalnirea tinerilor autori din Balcani. Romania a fost reprezentata anul acesta de autorii Gabi Rusu, Octav Ungureanu, Vlad Forsea si istoricul de benzi desenate Dodo Nita si Nicolae Pepene directorul Muzeului Judetean de Istorie Brasov si manager de proiect pentru CAN for Balkans, prima alianta europeana de benzi desenate istorice care pregateste cateva activitati, intalniri si expozitii menita sa dezbata banda desenata care se afla la intersectia dintre Istorie, Propaganda si Arta.


more pics: [link]
video: [link]

In the weekend of 25-27 June Leskovac, the small city in South of Serbia became the place of meeting for authors and editors mainly from Serbia, Croatia, Macedonia, Albania, Romania but also Belgium, Turkey and other countries in Europe. At its 23rd edition Balkanska smotra mladih strip autora presented in its exhibitions almost 3.000 comics authors from 80 countries and more than 30 authors, editors and comics historians who were present at the event. The cultural center of the city hosted the comics event witch was partially financed by local authorities and organised by the passionate comics script writer, editor and author Marko Stojanovici. The exhibitions had 2 floors and the attic was the place that comics presentations and discussions took place. It's also where the local school of comics holds its activities, coordinated by the same Marko Stojanovici. At the festival opening it was full of people, as can be seen here: [video], but the rest of the time the event was dedicated to the interaction between authors and editors from all the countries present. Romania was represended by Dodo Nita, author of Istoria Benzii Desenate Romanesti, the comics authors Gabi Rusu, Octav Ungureanu and Vlad Forsea and Nicolae Pepene director of Brasov History Museum and project manager of Can for Balkans - the first European Historical Comics Alliance who is preparing activities, meetings and exhibitions debating comics which are at the border of History, Art and Propaganda.

Friday, June 18, 2021

Mic manual Cum sa faci webcomics

Manualul a prins forma in urma unui curs online de 8 saptamani la care au participat peste 400 de copii si ofera scurt si la obiect toate conceptele si instrumentele de care un incepator are nevoie ca sa creeze webcomics, benzi desenate, manga sau chiar un roman grafic. Cunostintele puse pe hartie aici au fost dobandite si cizelate in mai bine de 10 ani de creat benzi desenate si tinut ateliere pentru copii.


Manualul are 24 de pagini color, format 14x14cm, 8 capitole si teme, costa 30 de lei si poate fi comandat prin posta la adresa comics[arond]revistacomics.ro

#sa desenam: o banda desenata de la schita la final

Wednesday, June 16, 2021

Adevărul despre originile românești ale lui Stan Lee, patriarhul Marvel


S-a mai spus că părinții lui Stan Lee sunt din România, iar o nouă carte investighează asta, dar știai care este legătura dintre Superman și Iași? 

Rolul lui Stan Lee în a duce Marvel Comics la gloria actuală e incontestabil. Bătrânul bonom cu mustață de anii ‘70 care a contribuit la crearea lui Hulk sau Spider-Man și a apărut în câte un cameo în mai toate filmele Marvel din ultimul deceniu e cunoscut de toată planeta. Stan Lee a murit pe 12 noiembrie 2018, la 95 de ani, lăsând în urma sa o contribuție importantă cea mai mare franciză de supereroi a momentului.


citeste articolul de Mihai Ghiduc: [aici]

Sunday, June 13, 2021

Call for submissions: Revista COMICS #42

E timpul pentru un nou numar al RevistaCOMICS.ro si avem nevoie de comics si benzi desenate! Trimite propunerile tale pana pe 15 iulie 2021 la adresa comics[arond]revistacomics.ro. Format A5 + 5 mm margini de taiere, alb negru sau color. Tema, stilul si abordarea raman ca de obicei la alegerea autorilor. Iar de acum in colo avem un loc rezevat pentru autori sub 18 ani!

 Pana una alta, puteti rasfoi numerele trecute aici: www.revistacomics.ro

Friday, June 11, 2021

155 de ani de benzi desenate in Romania 1860 - 2015

Cu prilejul evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor care va avea loc sâmbătă, 12 iunie a.c., Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) își deschide porțile în intervalul orar 14:00 – 22:00 (cu ultimul acces la 21:00), pentru a primi vizitatorii, pe care îi așteaptă cu expoziții interesante, demonstrații de desen oferite de către artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), ateliere educative și de creație, precum și cu prezentări de vestimentație, armament și echipament specifice dacilor și romanilor, realizate de reprezentanți ai Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București. 


Accesul la eveniment va fi gratuit și se va face în intervalul orar 14:00 – 22:00 (cu ultimul acces al publicului, la 21:00) prin intrarea din Calea Victoriei nr.12. Se va permite accesul unui grup de 30 de persoane, la un interval de 30 de minute, cu recomandarea ca timpul de vizitare să se încadreze în 45 de minute. 

Publicul care va alege să viziteze muzeul, sâmbătă, se va bucura de o serie de activități, astfel: 
14:00 – 17:00 – ateliere educative și de creație – Povestea Gânditorului, susținute de către elevul Alexandru Scorțar, educatori muzeali și desenatori artistici; Atelierele se vor desfășura cu un număr maxim de 10 participanți, sunt recomandate copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani și vor avea loc cu începere de la orele 14:00, 14:45, 15:30 și 16:15. Participarea este gratuită și se va face pe baza înscrierii, până vineri, 11 iunie, ora 17:00, la adresa de e-mail: educatiemuzealamnir@gmail.com. 

17:00 – deschiderea oficială a expoziției 155 de ani de benzi desenate în România. 1860-2015, în prezența artistului-curator Alexandru Ciubotariu; 

18:00 – 20:00 – Artistul la masa de lucru – Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) va desena în timp real, pentru vizitatorii muzeului, în cadrul expoziției 155 de ani de benzi desenate în România. 1860-2015; 

19:00 – 22:00 – prezentări de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, în Lapidarium – Copia Columnei lui Traian, realizate de membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București; 

Pe tot parcursul serii, Cristian și Mihai Dumitru, membri fondatori ai Asociației Muzeul Jucăriilor, vor prezenta publicului expoziția Muzeul Jucăriilor găzduită de MNIR. 

Vor fi accesibile publicului expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Lapidarium și Copia Columnei lui Traian și expozițiile temporare Fragment. Experiența restaurării, Exponatul lunii – Un manuscris genealogic al Casei Princiare Cantacuzino, Muzeul Jucăriilor, O poveste dulce. Un secol de dulciuri românești – Colecția de cutii de bomboane și ambalaje de dulciuri a Asociației Muzeul Jucăriilor, 155 de ani de benzi desenate în România. 1860-2015.

 Expoziția 155 de ani de benzi desenate în România. 1860-2015, fără a avea neapărat o abordare istorică sau critică, își propune să treacă în revistă câteva momente mai puțin cunoscute din parcursul acestei arte, prin intermediul publicațiilor de tip periodic sau album, dar și al planșelor originale. În cadrul proiectului expozițional veți putea descoperi documente inedite și câteva aspecte mai puțin cunoscute, precum banda desenată religioasă, manga și comics în România, influența revistei Pif  în țara noastră, legătura cu presa satirică, dar mai ales perioada de început a benzii desenate în România și o mică incursiune în banda desenată din Republica Moldova. 

Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) va realiza benzi desenate și va putea fi urmărit de către vizitatori la masa de lucru, sâmbătă, 12 iunie, în intervalul orar 18:00- 20:00, și va continua să deseneze pentru public, în săptămâna următoare, 16-20 iunie, de miercuri până duminică, în intervalul orar 14:00 – 17:00, în cadrul expoziției amintite. 

Mai multe [aici]

Thursday, June 10, 2021

The Lost Sunday

Campania de crowdfunding pentru The lost Sunday s-a incheiat cu succes, autoarele Ileana si Maria Surducan strangand 15.000 euro de la 544 de oameni. Cartea va fi lansata in mai 2022