Prima bandă desenată despre istoria hip-hop-ului românesc se lansează live. „Povești de Cartier” iese din pagină și urcă pe scenă. Revista tipărită va fi disponibilă la eveniment, alături de afișe și stickere în ediție limitată.
PROGRAM 18:00 - Open Doors 18:00 - 19:00 - Autografe & poze cu protagoniștii 19:00 - 20:00 - Warm-Up cu Brugner 20:00 - 20:30 - Opening oficial - Host: Alex Mocanu 20:30 - 21:00 - Tony Baboon + Dj Undoo 21:00 - 21:30 - Dacian, Piele (Getto Daci) & artiștii Attic Lounge Studio (Alex22, Andrei500, si Daria) + Dj Undoo 21:30 - 22:00 - LIVE ACT surpriză + Cypher 22:00 - late - Afterparty
Ce găsești la lansare: - Revista „Povești de Cartier” - print oficial - Afișe de colecție - Stickere - Meet & greet cu artiștii - Concerte Live și Cypher
Dacă ai susținut proiectul sau ai crescut cu hip-hop românesc, 15 martie e seara ta. Distribuie, dă join și vino devreme pentru autografe.
Categorii de bilete: • early bird: 50 lei (primele 100 bilete) • pre-sale: 60 lei • at the door: 70 lei
Minorii, indiferent de vârstă, au acces la evenimente doar însoțiți de un părinte sau tutore legal. Minorii cu vârsta de până în 12 ani au acces gratuit, iar cei cu vârste între 13-18 ani trebuie să plătească bilet integral.
Un fanzin de Teodor Papuse, Mara Marinescu și Marta Crețu, unde ne propunem să publicăm tineri artiști români.
Prima jumătate din revistă este dedicată strict benzilor desenate, iar în cealaltă jumătate sunt texte, ilustrații și fotografi puse "la grămadă" ce așteaptă să fie citite.
Balkanska smotra mladih strip autora invita tinerii creatori de benzi desenate din Romania sa trimita lucrari pentru editia festivalului de anul acesta!
S-a stins din viata arhitectul si autorul de benzi desenate Radu Marian, un veteran al benzii desenate romanesti, el s-a facut cunoscut dupa ce a castigat Marele Premiu in cadrul concursului national de benzi desenate organizat de revistele Pif si Cutezatorii in Romania in 1970, a creat benzi desenate cu Minitehnicus si nu numai si era o prezenta nelipsita de la Saloanele de Benzi Desenate din Constanta.
Ce găsești în primul număr Club MiniGrafic? Toate astea PLUS un dublu poster cu Dog Man pe o parte și coperta acestei ediții pe cealalată parte. Grăbește-te și ia-ti exemplarul tău din librarie pentru că mai e puțin și apare și nr.2!
Club MiniGrafic nr.1 se poate comanda de aici [link]
Avem aici o mica colectie de CARTOON HOUSES. Foarte interesant cum fiecare are propriul stil, propria personalitate si surprinde atmosfera animatiei din care face parte. Pe unele parca le si auzi:
"Cînd am
sosit în Spania mi-as fi dorit ca foștii colegi de la Animafilm să aibă curiozitatea
și sa mă întrebe cum se lucrează aici. Nimeni n-a făcut-o spre
surprinderea mea. La început am înțeles ca exista frica, dar nici
după 89 nu m-a întrebat nimeni. Atunci nici eu n-am insistat. Am
trimis câteva cărți de animație la cine mi-a cerut si chiar
am trimis de lucru la un grup de colegi de trei persoane timp de vreo 4 ani. A
fost foarte greu fără internet. Nu mai intru în amănunte."
RevistaCOMICS: Când ați început să lucrați în animație ?
Bujor Ștefănescu: La 16 ani, data
legala in Romania pentru a fi angajat, m-am angajat la
Animafilm. In 1972.
Animafilm
RevistaCOMICS: Cum a fost în perioada în care ați lucrat la Animafilm? La ce filme ați lucrat? Care era atmosfera ? Care erau procedurile?
Bujor Ștefănescu: Am început sa
lucrez ca intermediarist. Un an de zile. Apoi am trecut la animație. La
început am prins etapa de sfarsit a lungmetrajului Robinson Crusoe
si am continuat sa lucrez la diferite filme pentru diferiți regizori.
Primul a fost Victor Antonescu - de la el am invatat principiile animatiei
si el mi-a dat posibilitatea sa invat. Îi sunt foarte recunoscător. Am
început sa lucrez la filmul Scoala Amorasilor. Apoi au urmat multe alte
filme, cele mai importante fiind episoadele de la seria Bălănelsi Miaunel, unde am semnat regia la trei din ele înainte de a pleca
in Spania. Se lucra in mod tradițional pe hârtie ca
in toata lumea, desenele se copiau pe acetofan si se pictau.
Diferenta cu restul țărilor era ca munca de copiere era manuala. Existau
conturiste care copiau desenele cu toc si penita cu tus negru.
In Spania lucrul asta era mai ușor si rapid. Se foloseau
Aparatele de fotocopiat. Păstrau si calitatea desenului. Admosfera era
extraordinara. Abia așteptam sa ajung la studiou. Eram prieteni cu toții.
Lucram din pasiune.
RevistaCOMICS: Care e cea mai
placută amintire din perioada Animafilm?
Bujor Ștefănescu: Toata perioada
in care am lucrat la Animafilm a fost de frumoasă amintire.
RevistaCOMICS: Care e cea mai
neplacută experientă de la Animafilm?
Bujor Ștefănescu: Cea mai
neplăcută a fost desfacerea contractului de munca. Aflasera ca imi
depusesem cererea de plecare. A doua zi un sectorist s-a prezentat
acasă la mine sa mă întrebe unde lucrez. Ce coincidență. Noroc
ca fusesem prevazator si aveam un compromis cu Cooperativa Arta
Aplicată unde am lucrat un an de zile.
RevistaCOMICS: Ce v-a facut să plecati peste hotare?
Bujor Ștefănescu: A fost un cumul de
motive nu doar unul singur. Situatia economica din țara era dezastuoasa.
Eu aveam printre cele mai mici salarii din studiou si nu vedeam
perspective optimiste la orizont. Din punct de vedere profesional îmi doream
sa invat mai mult, dar nu existau posibilități. Nu puteam sa ies din tara, nu
existau cărți despre animație, nici filme sau posibilitatea de a studia
filmele la o moviola măcar. Nu exista internet.
RevistaCOMICS: Cum a fost trecerea
de la Animafilm la animatia din Spania?
Bujor Ștefănescu: Am ajuns
in Madrid pe 4 septembrie 1982 într-o sambata si luni din
următoarea saptamana cu ajutorul unui fost coleg, am început sa
lucrez la studioul Cruz Delgado la lungmetrajul Aventurile lui Guliver. Nu stiam
sa vorbesc spaniola dar limbajul desenului animat nu are nevoie de prea multe cuvinte.
Animatia se făcea la fel ca in România pe hârtie care avea
niște găuri ce intrau într-un pivot ca sa nu se miște. Diferenta
e ca aici pivotul era in partea de jos si nu sus. Personal am
considerat ca sus era mai comod dar m-am obișnuit. Apoi am trecut ca freelance
la alte studiouri din Madrid si din toata tara.
RevistaCOMICS: Povestiți-ne, va rugăm, despre cum a fost să lucrați la The Jetsons?
Bujor Ștefănescu: In Madrid exista
studioul Filman care era ca o sucursală a lui Hanna Barbera. Lucrau
in exclusivitate pentru ei. Am apucat sa lucrez la cateva productii
înainte ca studioul sa intrerupa colaborarea. H&B gasisera tari unde mina
de lucru era mai ieftină. The Jetsons, The Paw-Paws, Lucky Luke au fost unele
din ele. A fost o perioada importantă pentru mine, pentru ca am invatat
foarte mult. Jurnalele ce le primeam de la HB erau pline de indicații. Asa
am invatat limbajul gesturilor, cand trebuie sa clipeasca personajul
si cel mai important, cum trebuie animat un personaj in timpul unui
dialog. La Animafilm filmele nu aveau dialog.
Pe urma am lucrat cu
alte studiouri care aduceau producții de afara. Asa am ajuns sa lucrez pt
Disney la episodul Goofy Christmas, Seria Babar, Benjamin Blunchen, CapitanStar, Phantom Cat....
Aici făceam probele de mișcare. Era o camera video VHS conectata la un video Super Beta si la TV. Pe masa cu lumina dedesubt puneam desenele. Pe masa se vede masina de pivotat hartie.Am pus-o acolo doar ca sa apara in poza. Era un mod primitiv de a face probe de miscare dar nu aveam altul. Studiourile aveau aparate prea scumpe. Pe urma cind s-au perfectionat computerele au aparut si programe la indemina tuturor.
RevistaCOMICS: La ce alte proiecte interesante de animație ați mai lucrat?
Bujor Ștefănescu: Cu ocazia aparitiei
internetului situația s-a schimbat. Înainte scenele se trimiteau
în dosare și probele de miscare in caseta video VHS. Acum totul era
mai comod și mai economic. Schimbul se facea prin internet. Dar ce a fost
mai bine e ca am reusit sa comunic direct cu studiouri din afara Spaniei
fără sa trec prin intermediari. Asa am colaborat cu Cartuna, Titmouse,
Cartoon Conrad Prod. Sunnyside Studios,Dojo Production. Am avut prilejul de
curand sa lucrez din nou pentru Disney la un scurtmetraj 360ª A Goofy
Movie, Captain Underpants, Teenage Mutant Ninja Turtles, Spongebob, Woody
Woodpecker, Teen Titans...
RevistaCOMICS: La ce lucrați
acum?
Bujor Ștefănescu: Acum lucrez mai
mult la filme publicitare si uneori la serii sau lungmetraje, dar mai rar.
RevistaCOMICS: Care e procesul de
lucru?
Bujor Ștefănescu: Eu lucrez acasa.
Am inlocuit discul de animație cu computerul. Animatia o fac pe Cintiq cu
Adobe animate.
RevistaCOMICS: Care sunt animațiile preferate (clasice sau moderne) și ce animații noi ați recomanda?
Bujor Ștefănescu: Am rămas la
parerea ca in filmele lui Tex Avery sta esența animației. E
stilul care-mi place mie. Nu mă mai uit la filme de
animație ca mi-ajunge. Dar am văzut o serie care mi-a atras
atenția și am vazut-o dintr-o suflare. Acum trebuie să apară a
doua temporada. Blue Eye Samurai. Animatia 3D mie nu-mi place, dar aici i-au
dat aspect de 2D si scenele sunt foarte bine povestite.
RevistaCOMICS: Cum credeți că va evolua animația luând în calcul inteligența artificială?
Bujor Ștefănescu: Cand a aparut
animatia 3D se spunea că va duce la dispariția animației 2D. N-a fost așa.
Acum au început sa anime în 3D dar cu aspect de 2D. Chiar am citit o
știre în care se pare că la Disney se analizează posibilitatea
de a revenii la animatia 2D tradițională. Asa și cu IA. E la
indemana oricui să o folosească si rezultatul
e spectaculos. Nu pot prezice ce se va intampla în continuare. Cred
ca se va face tot posibilul ca filmele sa pastreze calitatea cu orice preț, indiferent
de metoda folosită.
RevistaCOMICS: Sfaturi pentru
animatorii la început de drum?
Bujor Ștefănescu: Animatia e ca
orice profesie vocationala. Dacă începi sa o practici cu
gândul la cât vei câștiga, ai luat-o pe drum gresit. E o munca destul
de dificila care te tine izolat in casa la masa de lucru. Trebuie sa
dedici mult timp sa inveti in timp ce lucrezi studiind tot ce se
poate. Acum internetul e plin de ajutoare in sensul asta. Eu recomand
studierea scenelor care par interesante, fotograma cu fotograma. Asa
învățau toti animatorii in Spania cînd am sosit.
Toți aveam moviole și exista un singur videoclub care
inchiria filme de animație de 8mm. Eu am cumparat apoi o camera de 16
mm și ma filmam interpretind anumite scene pe care le
studiam într-un fel de rotoscop ce-mi construisem. Invatatul nu se termina
niciodată.
Aici e rotoscopul construit de mine. Imaginea din camera de 16mm se proiecta pe lamina transparenta unde copiam imaginile pe hirtie. Faceam stop pe imagine si desenam repede. Daca intirziam prea mult riscam sa se arda pelicula. Aici abia venisem in Spania. Stateam cu chirie intr-un cartier mai ieftin. Eu am plecat apatrid. Mi-au luat cetatenia si nu ma mai puteam intoarce. A trebuit sa astept 10 ani pina am obtinut-o pe cea spaniola. Ca apatrid nu aveai voie sa pleci cu nici un ban sau carti. Doar 20 kg de haine. A fost foarte greu la inceput.
benzi desenate in revista Cutezatorii
Mulțumesc pentru
interes si sper ca vreunui pasionat de animație sa i se para ca
e interesant ce am scris. Scuze pt greșelile ortografice. Eu scriu
in romana"veche" de înainte de 82, cand am venit in Spania.
Now choose the category you want to apply for and complete the corresponding form.
.jfif)
