E greu de stabilit o ordine si o importanta a ingredientelor, pe cati intrebi, atatea raspunsuri diferite vei primi! de aceea o voi lua invers: din perspectiva cititorului.
SUBIECTUL
Primul si primul lucru care vinde o banda desenata este SUBIECTUL! Maus sau Jurnalul Annei Frank au vandut milioane de exemplare si au fost traduse in zeci de limbi in primul rand datorita subiectului tratat! Bineinteles asta nu inseamna ca celelalte ingrediente au fost neglijate. Legat de "piata" locala, mi se pare ca asta e primul ingredient care ar trebui imbunatatit! Am mai spus ca benzi desenate cu subiecte de interes general ar reusi sa atraga foarte mult public nou catre acest mediu. La fel cum benzile desenate pentru copii se axeaza pe povesti clasice, basme si fabule pentru ca SE VAND, la fel trebuie gasite subiectele atractive pentru fiecare categorie de public: poate un roman grafic despre Ceausescu sau despre Revolutie, poate un roman grafic despre Bianca Dragusan! daca asta ar cumpara publicul adolescent feminin (un exemplu stupid dar intelegeti voi). Subiectul trebuie sa rezoneze cu publicul! Aici vreau sa dau exemplu 2 albume de benzi desenate (si ma refer strict la subiect) despre... haiduci: Iancu Jianu de Vali Ivan a vandut mai bine ca Ionita Tunsu de Puiu Manu, datorita simplului fapt ca lumea stia CINE a fost Iancu Jianu, pe cand de Ionita Tunsu nu auzisera decat cativa pasionati de istorie.
Maus / Jurnalul Annei Frank / Iancu Jianu / Ionita Tunsu
TITLUL
In stransa legatura cu subiectul este si titlul, care trebuie sa fie relevant, intrigant etc. Exista un principiu in marketing care se cheama AIDA (Atentie, Interes, Dorinta, Actiune) - un slogan, un nume, o reclama etc trebuie sa atraga ATENTIA, sa starneasca INTERESUL, sa il faca pe consumator sa isi DOREASCA acel produs si mai apoi sa ACTIONEZE, adica sa si cumpere acel produs. As da aici ca exemplu revista "Harap Alb continua..." care prin titlul sau facea apel la ceva DEJA cunoscut de public si in acelasi timp il intriga prin sugerarea continuarii povestii deja cunoscute. As mai adauga faptul ca in momentul in care titlul revistei s-a schimbat din "Harap Alb continua..." in "HAC!", titlul si-a pierdut toate aceste atribute, "hac" neinsemnand nimic pentru cineva care avea sa descopere revista cu acest titlu, pentru un necunoscator nu avea nici o rezonanta, erau doar niste litere.
revista Harap Alb continua, editura HACBD!
GRAFICA
Aici e destul de evident ce inseamna. Desenul trebuie sa fie bine realizat si mai ales potrivit ca stil! Avem benzi desenate realiste pentru subiecte istorice, de exemplu Aripi de otel de Adrian Barbu - cadre dinamice, perspectiva, atentie la detaliu - uniforme, avioane, arhitectra etc, si la extrema cealalta avem desenul naiv si actiunea foarte usor de inteles din Dogman, o banda desenata pentru copii mici si foarte mici as spune. Ambele benzi desenate fiind foarte bine impachetate pentru publicul tinta. Stilul ales trebuie sa fie bine definit si asumat pentru ca orice abatare va fi taxata - nu poti face o banda desenata realista daca nu stii anatomie. Tot la capitolul grafica as baga si alte elemente: design-ul copertii (coperta vinde cartea/romanul grafic/revista), layout-ul general al paginii, fluiditatea si varietatea cadrelor etc dar si bulele de dialog, casetele povestitorului, efectele sonore (elemente din pacate de prea multe ori tratate cu superficialitate de multi autori de pe la noi)
Aripi de otel / Dogman
SCENARIUL
Povestea trebuie bine scrisa sau bine adaptata pentru banda desenata. Aici exista multe principii, sfaturi, tips & tricks si sunt oameni mult mai potriviti care pot vorbi despre asta. Mie imi vin in minte doar "momentele naratiunii" invatate in generala: expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant si deznodamantul. Daca aplici astea nu ai cum sa dai gres! Bineinteles apoi intervine talentul scriitorului de a tine cititorul in suspans si de a-l face sa-si doreasca sa citeasca noi si noi aventuri. Este foarte greu ca un singur om sa fie si un desenator bun si un scenarist bun! De aceea se lucreaza in echipa, probabil cel mai cunoscut cuplu fiind Goscinny si Uderzo, creatorii lui Asterix si Obelix.
PERSONAJELE
Protagonistii, de la erou pana la personajele secundare, trebuie sa fie credibile sau fidele realitatii (daca e cazul), bine conturate, atat ca profil cat si grafic. Cu cat mai bine definite cu atat mai repede pot deveni ele insele motoare pentru vanzarea benzii desenate respective. Avem atatea exemple in care in primul rand vinde personajul! Ca să nu mai spun că dacă personajul e bine "scris" cu calități și defecte, cu gesturi și aspirații etc atunci poveștile se scriu aproape singure, trebuind doar că scriitorul să se pună în pielea personajului și trecând prin filtrul personalității acestuia să-și imagineze CUM ar reacționa personajul respectiv într-o anume situație.
La capitolul personaje, pe plan local stam foarte prost spre dezastruos! Daca in Istoria Benzii Desenate Romanesti gasim personaje ca Haplea (Marin Iorda), Costel (Burschi), Mihaela si Azorel (Nell Cobar), Piticul Cipi (Livia Rusz) si altii, in zilele noastre, alte personaje (recurente) decat cele din universul HAC si poate Zobb, care a aparut saptamanal in revista 7Seri timp de 4 ani (dar poate sunt subiectiv), nu-mi vin in cap (ma refer aici doar la creatii autohtone). Poate Nor va reusi sa se impuna peste ani, daca isi continua aparitiile. Avem insa un exemplu bun de personaje la capitolul webcomics: Fredo & Pidjin, creati de Eugen Erhan si Tudor Muscalu, reusind sa castige notorietate internationala si ajungand si in format tiparit.
Haplea / Mihaela / Fredo & Pid'jin
PROMOVARE
Degeaba ai un produs bun daca nu stie nimeni despre el! Fara sa investesti timp si bani in promovare nu poti spera ca o banda desenata sa-si atinga potentialul. De la postari promovate pe social media, aparitii in presa, ateliere de benzi desenate in scoli si licee pana la investitii in crearea de costume sau statui in marime naturala! Du-te imbracat in Garfield la un eveniment pentru copii si fii sigur ca toti copiii vor pleca de acolo cu o revista Garfield in mana. Insa nu toata lumea se pricepe la promovare, altii nu au timp de asa ceva sau nu o considera importanta si se asteapta ca banda desenata sa se vanda singura.
Garfield / Gerila din Harap Alb continua / Deadpool
DISTRIBUTIE
La noi din pacate, distributia e cea care ne omoara! Multe benzi desenate self published sau scoase de edituri mici pur si simplu nu se gasesc in magazine, librarii sau pe raftul chioscurilor de ziare sau daca se gasesc, se gasesc in prea putine locatii undeva inghesuite pe un raft de jos... Revistele care au reusit sa aiba distributie nationala, mai devreme sau mai tarziu, au fost doborate de povara celor 50 de procente din pretul de vanzare luate de reteaua de distributie, care impreuna cu vanzarile mult prea mici si platitle intarziate au facut ca modelul economic pur si simplu sa nu fie sustenabil. Noroc cu Carturesti si Librarium care sunt prezente (doar) in orasele mari, dar in librarii reusesc sa supravietuiasca doar editurile mari cu multe titluri la vanzare. Mai este bineinteles varianta comenzilor online dar si aici e ceva bataie de cap cu implementarea sistemelor de plata si apoi resurse consumate cu ambalarea si trimiterea fiecarei comenzi in parte. As da aici exemplu o banda desenata foarte buna, cu toate ingredientele, mai putin distributie: Subteran a lui Alex Tamba - o revista care s-ar fi putut transforma intr-un fenomen, poate un The Walking Dead romanesc, DACA ar fi fost preluata de o editura care sa se ocupe de promovare si distributie la nivel national... Subteran insa s-a vandut doar in cadrul unui ComicCon si in cateva exemplare comandate online, facandu-l pe autor sa renunte la proiect, cel putin pentru moment.
PREZENTAREA PRODUSULUI
Nu in ultimul rand, vorbim de prezentarea propriu-zisa a produsului: in ce format e tiparita banda desenata, tipul hartiei, calitatea printului, coperta cartonata/necartonata, laminare selectiva, ambalata/neambalata, jucarie cadou etc etc toate acestea facandu-l pe potentialul cumparator sa o ia din raft sau nu.
Cu cat o banda desenata are mai multe din aceste ingrediente, cu atat va ajunge la un numar mai mare de cititori. Bineinteles ca fiecare capitol mai poate fi completat si imbogatit cu exemple, dar in mare cred ca am acoperit punctele esentiale. Daca am omis ceva, va rog sa ma ajutati sa completez.
de Octav Ungureanu
autor comics & ilustrator
editor wannabe RevistaComics
organizator Bucuresti ComicsFest
Bine zis, bine punctat, nimic de adăugat. Mulțumesc pentru mențiune :)
ReplyDeleteFiecare capitol ar trebui să dea de gândit.
ReplyDeleteMai mult decât ai scris tu, ar mai fi nevoie de cineva care să gândească, cineva să aplice, cineva să riște...
Și Timpul. Timpul, care validează. Validează ți textul tău, chiar și comentariul acesta, care este timp înapoiat ție, drept iluzoriu feedback
Am albume printate pe hartie folosita pana in 1989, de mai slaba calitate cum erau almanahurile, dar bine legate cu capse sau lipici mult mai trainic decat cel folosit in ultimii in asa-zise editii de lux. Amintesc cateva editii de lux din ultimii ani printate la preturi destul de "piperate" ale caror foi se desprind dupa o rasfoire sau doua: Integrala Livia Rusz din revistele Napsugar, Povestiri istorice I-II de D. Almas si V. Tanase editia 2015-2016, Aventurile lui Costel povestite chiar de el de Burschi Gruder, Haplea la Bucuresti etc. Sunt printate pe hartie de calitate, dar legate execrabil cu un lipic jalnic care nu lipeste nimic. Prefer sa cumpar albume legate cu capse tocmai din acest motiv.
ReplyDeleteNu stiu care-i problema... se pare ca nu sunt destui specialisti in tipografiile de azi pentru ca intr-adevar multe carti prinse prin legare au problema asta cu desprinderea foilor...
Delete