In "Galeria artelor" de la Cercul Militar National va asteapta pana pe 4 aprilie "Universul ilustratiei" de Valentin Tanase unde veti gasi tablouri impresionante, ilustratie de carte dar si benzi desenate originale aparute in revista Cutezatorii. Printre altele veti recunoaste si ilustratiile iconice din seria "Povestiri istorice" de Dumitru Almas
La Biblioteca Nationala pana pe 6 aprilie, Vintila Mihaescu un veteran al benzii desenate romanesti si membru al redactiei Cutezatorii, expune alaturi de sotia sa, grafica, pictura dar si benzi desenate.
"Este bine din când în când să ne amintim de bucuriile copilăriei, pe când răsfoiam cărți de povești, basme, și legende istorice. Erau momente în care eroii din ilustrații prindeau viață și își trăiau aventurile, parcă aievea, în fața ochilor noștri. Eram copii și visam frumos.
Vă aștept cu plăcere!"
Info pentru înscriere :
https://ifroumanie.bibenligne.fr/ateliers-de-la-mediatheque
Pentru info detaliate : mediatheque.iasi@institutfrancais.ro
Tel. 0232 267 640
Paul Grădinaru, ilustrator
 |
| Don Rosa |
 |
| Carl Barks |
Ia-ți șablonul de aici: https://asap-romania.ro/bandaasap/.
de Vlad Forsea
Una dintre cele mai cunoscute cărți de copii românești este Cartea cu Apolodor de Gellu Naum. Din 1959, când a fost publicată pentru prima oară, Cartea cu Apolodor a trecut prin multe variante, iar pinguinul Apolodor prin și mai multe interpretări, spre încântarea tuturor generațiilor de copii din România de atunci și până azi. Cu toate astea, cercetând pe Internet, am găsit cu greu o bibliografie DESPRE Cartea cu Apolodor, sau măcar un making-of al cărții. E ciudat ca o carte atât de iconică să pară că a sosit din neant. Așa că, bazându-mă pe căutări online și la Biblioteca Metropolitană București, voi încerca să pun cap la cap istoria editorială a lui Apolodor. Și ca să găsesc o origine, o voi lua pe urmele pinguinului călător, în sens invers: din vremurile noastre până la începuturi.
Mai întâi, o recapitulare a poveștii propriu-zise: Apolodor este un pinguin care lucrează ca și tenor la un circ din Târgul Moșilor, împreună cu alte animale. Într-o zi, lui Apolodor i se face dor de familia sa adevărată, și pornește spre regiunea Labrador din nordul Canadei, de unde știe că provine. Pleacă cu avionul, dar cade din el și rămîne blocat într-un fiord din Scandinavia. Este salvat de niște pescari, care îl iau pe vaporul lui și ajunge în Alaska. Rătăcește în nordul Canadei, apoi află de la castorul Bursuk că el a fost doar născut în Labrador, iar familia de pinguini trăiește de fapt la Polul Sud. Apolodor pornește pe drum, dar e luat pe sus de un uragan și azvârlit în nordul Africii, în Tunisia. Cu ajutorul unei cămile, ajunge până la marginea Saharei. Apoi continuă singur până la o oază, unde se îndrăgostește de o maimuță. Din păcate, ea trebuie să rămână în oază, iar Apolodor merge mai departe, prin Africa și India. Ca urmare a unei descoperiri fabuloase, duce o viață de milionar pe o insulă din Pacific, însă dorul e prea mare și după niște aventuri pe ocean, eșuează în California. În SUA, lucrează la un ranch ca și cowboy, și îl prinde pe fiorosul tâlhar de vite, Salliver Tom. Merge mai departe, și dă nas în nas cu cel mai mare dușman al său, Tâlharul din Connecticut, tatăl lui Tom. Tâlharul se răzbună aruncându-l dintr-un tren, dar Apolodor supraviețuiește și ajunge în Saint Louis. Din varii motive, orășenii cred că e un marțian picat din cer, așa că îl expun în piața publică. Într-o noapte e răpit chiar de KuKluxKlanul condus de Tâlharul din Connecticut, care e hotărât să se răzbune și îl trimite pe Apolodor pe lună într-o rachetă. De pe lună, Apolodor reușește să se întoarcă pe Pământ, de unde e salvat din râul Mississippi de Negrul Jim și Negrul Jack. În New Orleans, se angajează ca ajutor pe vasul odiosului căpitan Cyrus Smith, și navighează înspre Caraibe. Pe drum, află că și Smith e mână-n-mână cu Tâlharul din Connecticut, așa că scufundă vaporul. Ajunge în Uruguay, și e adoptat de inimosul inventator Alfandor, care îi programează o rutină strictă pinguinului. Stresat de rutină, Apolodor pleacă mai departe. Ajunge într-un final la familia sa de la Polul Sud, unde e întâmpinat cu mare bucurie, dar după ceva timp, Apolodor realizează că lui îi e de fapt dor de prietenii săi circari, așa că se întoarce înapoi în București.
A doua carte cu Apolodor a apărut câțiva ani mai târziu, și nu are
legătură cu prima carte. Constă doar în niște poezioare simpatice cu viața
de zi cu zi a pinguinului Apolodor, leul Amedeu și cangurul Ilie, ilustrate
de însuși Gellu Naum. O vom menționa, totuși.
Să pornim deci istoria editorială în sens invers a lui Apolodor.
Cărțile sunt în format de bandă desenată, cu CD inclus, iar printre
ilustratori se numără nume cunoscute ale lumii benzilor desenate din România.
Cel mai prolific și constant colaborator al colecției rămâne Alexandru
Ciubotariu, care a transpus în benzi desenate mulți clasici ai literaturii
pentru copii în stilul său inconfundabil, foarte expresiv.
